FMI: ”Lupta globală împotriva inflaţiei este aproape câştigată”. Totuși riscurile negative cresc
O mare parte din lume a reuşit să reducă cu succes inflaţia şi să obţină o aterizare economică lină, evitând recesiunea, dar se confruntă cu riscuri geopolitice în creştere, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Inflaţia globală va încetini la 3,5% pe o bază anuală până la sfârşitul anului 2025, de la o medie de 5,8% în 2024, a spus fondul în raportul său ”World Economic Outlook”, publicat marţi.
Inflaţia a atins un vârf de 9,4% pe an în al treilea trimestru din 2022. Inflaţia de la sfârşitul anului 2025 va uşor sub creşterea medie anuală a preţurilor din cele două decenii de dinaintea pandemiei de Covid-19.
”Lupta globală împotriva inflaţiei este aproape câştigată”, a declarat raportul FMI, chiar dacă a cerut un ”triplul pivot politic” pentru a aborda ratele dobânzilor, cheltuielile guvernamentale şi reformele şi investiţiile. pentru a stimula productivitatea.
”În ciuda veştilor bune privind inflaţia, riscurile negative cresc şi acum domină perspectivele”, a spus economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.
Deşi inflaţia se îndreaptă în direcţia corectă, factorii de decizie globală se confruntă cu o nouă provocare, provenită din rata de creştere a economiei mondiale, a avertizat FMI.
Fondul şi-a menţinut estimarea de creştere globală la 3,2% pentru 2024 şi 2025 – ceea ce a numit ca fiind”stabilă, dar dezamăgitor”.
Se preconizează acum că Statele Unite vor înregistra o creştere mai rapidă, iar expansiuni puternice sunt de asemenea probabile în economiile emergente din Asia, ca rezultat al investiţiilor robuste legate de inteligenţa artificială.
Însă FMI şi-a redus prognoza pentru alte economii avansate — în special pentru cele mai mari naţiuni europene — precum şi pentru mai multe pieţe emergente, dând vina pe conflictele globale tot mai intense şi riscurile care rezultă din acestea asupra preţurilor mărfurilor.
Vigilenţă necesară în ultima etapă a dezinflaţiei
FMI, care are sediul la Washington şi reuneşte 190 de ţări membre, a declarat în raportul său general că politica monetară reactivă a fost cheia pentru reducerea inflaţiei, în timp ce condiţiile de pe piaţa muncii s-au normalizat şi şocurile de aprovizionare s-au diminuat, toate acestea contribuind la evitarea unei recesiuni globale.
Băncile centrale vor trebui să rămână vigilente pentru a reduce complet rata inflaţiei, a avertizat raportul. Acesta a adăugat că inflaţia în sectorul serviciilor rămâne aproape dublă faţă de nivelurile anterioare pandemiei, pe măsură ce salariile în anumite ţări continuă să recupereze creşterea costului vieţii, ceea ce a dus la o creştere a presiunilor inflaţioniste în mai multe economii emergente, precum Brazilia şi Mexic.
”Deşi aşteptările inflaţioniste au rămas bine ancorate de această dată, ar putea fi mai dificil data viitoare, deoarece muncitorii şi companiile vor fi mai atenţi în protejarea standardelor lor de viaţă şi a profiturilor pe viitor”, a precizat raportul.
Ţările cu venituri mai mici, unde costurile alimentelor şi energiei reprezintă o parte mai mare din cheltuielile gospodăriilor, sunt, de asemenea, mai sensibile la creşterile preţurilor mărfurilor, care ar putea duce la o inflaţie mai mare.
Ţările mai sărace sunt deja supuse unei presiuni mai mari din cauza rambursărilor datoriilor suverane, ceea ce ar putea limita şi mai mult finanţarea pentru programele publice.
Volatilitatea pieţei printre principalele riscuri negative
Volatilitatea financiară crescută este o altă ameninţare la adresa creşterii globale, a declarat FMI în raportul său. Vânzările masive şi bruşte pe pieţe, precum cele din începutul lunii august, au fost citate de FMI ca un risc major care umbreşte perspectivele economice. Deşi pieţele s-au stabilizat de atunci, alimentate de o relaxare a comerţului cu yen şi de datele mai slabe decât se aştepta din piaţa muncii din SUA, rămân îngrijorări, potrivit fondului.
”Revenirea volatilităţii pieţei financiare în timpul verii a stârnit vechi temeri legate de vulnerabilităţi ascunse. Acest lucru a crescut anxietatea cu privire la poziţia corectă a politicii monetare”, a precizat raportul.
Provocări suplimentare pentru pieţele financiare globale ar putea apărea în ultima etapă a luptei împotriva inflaţiei. Turbulenţele pieţei şi contagiunea reprezintă un risc major dacă inflaţia de bază rămâne persistentă — un risc crucial pentru ţările cu venituri mici, deja supuse presiunilor datorate datoriilor suverane ridicate şi volatilităţii pieţei valutare.
Alte riscuri negative includ preocupările geopolitice, în special conflictul din Orientul Mijlociu şi eventualele creşteri ale preţurilor mărfurilor. O contracţie mai profundă a pieţei imobiliare din China, menţinerea ratelor dobânzii la un nivel prea ridicat pentru prea mult timp şi protecţionismul în creştere în comerţul global sunt alte ameninţări la adresa prosperităţii, a declarat FMI.
Perspectivele pe termen lung sunt mai incerte
FMI prevede că creşterea economică globală va atinge un nivel de 3,1% pe an la sfârşitul anilor 2020, cel mai redus nivel din ultimele decenii. Deşi perspectivele mai slabe ale Chinei au afectat proiecţiile pe termen mediu, la fel au făcut şi perspectivele înrăutăţite din America Latină şi Europa. Facotorii negativi structurali, precum productivitatea scăzută şi populaţiile în curs de îmbătrânire, limitează, de asemenea, perspectivele de creştere.
”Încetinirile preconizate în cele mai mari economii emergente şi în curs de dezvoltare implică un drum mai lung pentru a închide decalajele de venit dintre ţările sărace şi cele bogate. O creştere blocată la un nivel scăzut ar putea, de asemenea, să exacerbeze inegalitatea veniturilor în cadrul economiilor”, a avertizat FMI.
