Finlanda - țară exemplu pentru statele europene. Cum s-a pregătit pentru un posibil atac al Rusiei

Proviziile pe șase luni de combustibili și cereale importante se găsesc în stocuri strategice, iar companiile farmaceutice sunt obligate să aibă la îndemână toate medicamentele pe o perioadă de 3-10 luni.

Aproape o treime din populația adultă a Finlandei este rezervistă

De asemenea, Finlanda are și apărare civilă. Toate clădirile care au peste o anumită dimensiune trebuie să aibă propriile lor adăposturi antiaerian, iar restul populației poate folosi parcări subterane, patinoare și piscine care sunt gata de a fi transformate în centre de evacuare.

Aproape o treime din populația adultă a Finlandei este rezervistă, ceea ce înseamnă că țara nordică se poate baza pe una dintre cele mai mari armate în raport cu dimensiunea sa din Europa.

„Ne-am pregătit societatea și ne-am pregătit pentru această situație încă din cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus un oficial al Finlandei.

Citește și

Trupele ucrainene continuă contraofensiva în nord: ”Vom câștiga acest război, fără îndoială”. La Kiev, școlile s-au redeschis

Ceea ce Finlanda numește strategie de „securitate cuprinzătoare” oferă un exemplu pentru modul în care țările pot crea sisteme riguroase la nivelul întregii societăți pentru a se proteja din timp - planificarea nu doar pentru o posibilă invazie, ci și pentru dezastre naturale, atacuri cibernetice sau pandemii.

Finlanda a creat rețele informale între elitele lumii politice, ale afacerilor și ale organizațiilor neguvernamentale pentru a se pregăti pentru ce e mai rău. Țara analizează continuu care sunt principalele sale puncte slabe și încearcă să le corecteze pentru a crea cât mai multă rezistență înainte de apariția unei crize.

Majoritatea finlandezilor susțin aderarea la NATO

Războiul din Ucraina arată cât de expusă este Finlanda în fața unui atac. Perspectiva aderării la NATO este acum discutată de liderii finlandezi, în timp ce țările din Europa își reevaluează nivelurile de cooperare în domeniul apărării și securității. Pentru prima dată în istoria sa, majoritatea finlandezilor susțin acum aderarea la NATO.

Însă țara vede și urgența menținerii și îmbunătățirii strategiei naționale.

„Având în vedere locația noastră geostrategică, suprafața țării și populația rară, trebuie să avem totul pentru a ne apăra țara. Ne antrenăm în mod regulat la multe niveluri pentru a ne asigura că toată lumea știe ce trebuie să facă - luarea deciziilor politice, ce fac băncile, biserica, industria, care este rolul presei”, a explicat Janne Kuusela, director general pentru politica de apărare.

O mare parte din pregătirea Finlandei provine din propriul război cu Moscova, care are ecouri asupra invaziei din Ucraina. În 1939-1940, finlandezii au luptat în Războiul de Iarnă pentru a opri Uniunea Sovietică, dar și-au pierdut o mare parte din teritoriul lor, inclusiv unul dintre cele mai importante orașe - Vyborg.

„De-a lungul istoriei am trecut prin experiențe grele. Nu le-am uitat, sunt în ADN-ul nostru. De aceea am fost foarte atenți în menținerea rezistenței noastre”, a declarat președintele Sauli Niinisto. Acesta a spus că, potrivit unor sondaje, aproximativ trei sferturi dintre finlandezi sunt dispuși să lupte pentru țara lor.

Finlanda are o trupă de aproximativ 280.000 de oameni, iar 900.000 sunt antrenați ca rezerviști. Țara a continuat cu recrutarea pentru toți bărbații care abandonează școala chiar și după sfârșitul Războiului Rece, când multe țări s-au oprit, iar Helsinki și-a menținut cheltuielile puternice pentru apărare, chiar dacă alții le-au redus în anii 1990-2000, scrie ft.com.

Cum ar gestiona Finlanda o posibilă invazie

Există o planificare detaliată pentru modul de gestionare a unei invazii, inclusiv desfășurarea de avioane de luptă pe drumuri îndepărtate din întreaga țară, amplasarea de mine pe căile maritime cheie și pregătirea apărării terestre, cum ar fi aruncarea în aer a podurilor.

Fostul șef al Apărării din Finlanda spune că Helsinki are zeci de kilometri de tuneluri: „Există zone ca în filmele cu James Bond”.

Dacă un atac ar fi detectat de informațiile militare, forțele ar fi mobilizate și, pe cât posibil, civilii ar fi evacuați din zonele periculoase, o diferență marcantă față de ceea ce s-a întâmplat în Ucraina.

Finlandezii știu că acest lucru s-ar putea să nu fie suficient, așa că au muncit din greu pentru a se pregăti sistematic pentru crize. „Încercăm să ne asigurăm că societatea noastră este puternică și poate face față momentelor dificile”, spune președintele.

Sectorul corporativ joacă un rol-cheie în gestionarea crizelor

Cheia în acest sens este atragerea sectorului corporativ al Finlandei pentru a juca un rol de lider în pregătiri și gestionarea crizelor. Cercetătorul Salonius-Pasternak consideră că Finlanda are capacitatea de a apela în orice moment la cele mai mari companii ale sale pentru a face față unei crize naționale, ceea ce este un avantaj uriaș.

Fiecare industrie importantă, cum ar fi telecomunicațiile, aprovizionarea cu alimente sau energia, se întrunește de mai multe ori pe an pentru a discuta despre problemele care le-ar putea afecta sectorul.

Agenția Națională de Aprovizionare Urgentă ajută la coordonarea acestei rețele de companii. De asemenea, are un bilanț de 2,5 miliarde de euro care constă în stocurile sale strategice de aprovizionare cu cereale pentru șase luni și diferite tipuri de combustibil, precum și anumite „active strategice” nedezvăluite.

De patru ori pe an, un grup de câteva zeci de politicieni, oameni de afaceri, reprezentanți ai bisericii, ai mass-media și ai organizațiilor non-guvernamentale se întâlnescu pentru un program intensiv de o lună ce implică prelegeri de la ofițeri superiori și oficiali guvernamentali, precum și o simulare de criză.

În total, 10.000 de oameni au fost instruiți în astfel de cursuri în ultimele șase decenii și majoritatea participanților încă se întâlnesc în mod regulat pentru a discuta probleme.

O altă parte a pregătirii este modul în care autoritățile finlandeze au analizat toată legislația de securitate, după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, pentru a se asigura că era adecvată.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale