Război în Ucraina, ziua 33. Localitatea Bîșiv a fost distrusă complet de ruși. 100 de civili au murit în Kiev

Biden, după ce a afirmat că Putin nu poate rămâne la putere: Nu retractez nimic şi nu îmi cer scuze 

"Nu retractez nimic şi nu îmi cer scuze”, a spus preşedintele Joe Biden, luni, la Casa Albă, referindu-se la afirmaţia despre liderul rus Vladimir Putin, de sâmbătă, de la Varşovia, el subliniind că nu şi-a exprimat o schimbare de regim, ci "o opinie bazată pe emoţiile sale din acea zi", conform News.ro.

"Exprimam indignarea morală pe care am simţit-o faţă de modul în care se comportă Putin şi acţiunile acestui om. Tocmai veneam de la acele familii”, a spus el, referindu-se la refugiaţii ucraineni din Varşovia.

"Nu exprimam atunci sau nu exprimăm acum o schimbare a regimului”, a spus Biden.

"Exprimam exact ceea ce am spus – exprimam indignarea morală pe care am simţit-o faţă de acest om. Nu am formulat o schimbare de politică. Şi cred că, dacă va continua acest curs, va deveni un paria în întreaga lume şi cine ştie ce poate deveni acasă în ceea ce priveşte sprijinul", a declarat Biden, conform CNN.

Parlamentarii ucraineni au introdus legea care interzice partidele pro-Kremlin în Ucraina. Proiectul de lege propune interzicerea unui partid dacă sprijină Rusia și împuterniciții săi implicați în războiul Rusiei din Ucraina, dacă îu făsesc justificări, îl numește război civil și neagă ocupația. Bunurile unui astfel de partid pot fi confiscate de stat, notează The Kyiv Independent. 

Un tribunal din Moscova decide că ruşii pot utiliza Facebook, Instagram respectând dispoziţiile legale

Aceeaşi instanţă din Moscova care săptămâna trecută a interzis Facebook şi Instagram în Rusia declară acum că cetăţenii ruşi pot folosi platformele social media atât timp cât activităţile sunt legale, notează luni DPA.

La 21 martie, Tribunalul Tverskoi a interzis platformele ca fiind organizaţii "extremiste" după o cerere a procurorului general, notează Agerpres.

Compania-mamă Meta a fost acuzată că nu a eliminat apelurile la violenţă împotriva trupelor ruse în Ucraina.

Ocupanții ruși ar fi torturat până la moarte un bărbat în Trosteaneț, regiunea Sumî. Potrivit Procuraturii Generale, armata ucraineană a găsit cadavrul unui bărbat neidentificat grav mutilat într-un garaj pe 28 martie, la două zile după ce au recucerit orașul de la forțele ruse, notează The Kyiv Independent.

Guvernul ucrainean estimează la peste 500 de miliarde de euro pierderile cauzate de războiul rus

Guvernul ucrainean estimează luni la peste 500 de miliarde de euro cuanumul pierderilor economice cauzate de războiul cu Rusia, cele mai importante la nivelul infrastructurii, a anunţat într-o postare pe Facebook ministrul ucrainean al Economiei Iulia Sviridenko, relatează AFP.

Doi angajați ai centralei nucleare de la Cernobîl au vorbit cu Reuters despre soldații ruși care au capturat centrala și i-au catalogat drept “sinucigași” pentru că au condus vehicule prin Pădurea Roșie, o zonă contaminată, și au făcut-o fără echipament special.

„Un convoi mare de vehicule militare a mers pe un drum chiar în spatele unității noastre și acest drum trece pe lângă Pădurea Roșie”, a spus una dintre surse. "Convoiul a ridicat o cantitate mare de praf. Mulți senzori de radiație au indicat niveluri depășite", a spus sursa. Unul dintre angajați a spus că soldații ruși cu care a vorbit nu știau despre istoria centralei, conform Sky News. 

Unul dintre angajați a spus că soldații ruși cu care a vorbit nu știau despre istoria fabricii.

"Când au fost întrebați dacă știau de catastrofa din 1986 (...) Nu aveau idee la ce fel de centrală se află", a spus el.

Ucraina spune că deţine ”probe” ale folosirii unor bombe cu submuniţie la Odesa şi Herson

Ucraina deţine ”probe” ale folosirii de către forţe ruse a unor bombe cu submuniţie, un tip de armament interzis de convenţii internaţionale, în două regiuni, în sudul teritoriului ucrainean, anunţă luni procurorul general ucrainean Irina Venediktova, relatează AFP.

Întrebată într-o conferinţă de presă despre o recurgere a ruşilor a acest tip de armament în bombardarea Kievului, Venediktova a răspuns că ”nu are probe concrete” cu privire la capitala ucraineană şi că sunt în curs ”investigaţii” în acest sens.

”Însă (...) noi avem probe ale folosirii unor bombe cu submuniţie în regunea Odesa (în care se află cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră) şi în regiunea Herson”, un oraş cucerit de către armata rusă, a adăugat ea imediat, conform News.ro.

”Vedem, mulţumită muncii voastre, mulţumită vouă, jurnaliştilor, că sunt folosite alte arme. Însă în ceea ce mă priveşte, eu nu pot vorbi decât despre cazurile în care dispun de probe pe o bază foarte concretă, când am, de exemplu (...), fragmente (din aceste bombe) sau o analiză de sol”, a declarat ea, fără să ofere alte amînunte.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că peste 100 de persoane au murit în capitala Ucrainei de când Rusia a invadat țara. El a adăugat că 82 de clădiri cu mai multe etaje au fost distruse. De asemenea, edilul a spus că patru copii din oraș au murit în timpul războiului și 16 copii răniți sunt internați în spital, conform BBC. El a adăugat că guvernul nu a putut identifica mai mult de 20 de cadavre la Kiev. BBC precizează că nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.

Ukrgasbank, banca de stat a Ucrainei, promite câte 100.000 de ruble, 947 de euro, fiecărui soldat rus care își predă armele și echipamentul. 

Ucraina publică o listă cu 620 de agenți FSB care ar opera Europa, transmite Euromaidan Press. Lista poate fi consulată pe site-ul Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina.  

Armata ucraineană a doborât un avion rusesc și o dronă în regiunea Harkov. Acesta este cel de-al 124-lea avion rusesc doborât în ​​Ucraina de la începutul războiului, conform numărării oficiale ucrainene., conform The Kyiv Independent.

Bîșiv, o mică așezare, situată la 35 de kilometri de Kiev și aflată în calea forțelor ruse care încearcă să avanseze spre capitală, a fost distrusă complet de ruși. 

Biden propune, prin bugetul SUA, 6,9 miliarde de dolari în ajutarea NATO şi un miliard în ajutarea Ucrainei

Preşedintele american, Joe Biden, propune, în proiectul bugetului Statelor Unite, alocarea sumei de 6,9 miliarde de dolari Iniţiativei Europene de Disuasiune a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ”luptei îmopotriva agresiunii ruse” şi un miliard de dolari în plus, destinat Ucrainei, relatează AFP.

”Îndemn la o continuare a intestiţiilor pentru a răspunde cu forţă agresiunii (preşedintelui rus Vladimir) Putin împotriva Ucrainei prin susţinerea de către Statele Unite a nevoilor economice, umanitare şi de securitate ale Ucrainei”, subliniază, citat într-un comunicat, Joe Biden.

Şeful statului american îndeamnă la investiţii importante în în securitatea naţională ”în vederea garantării (faptului că) militarii noştri rămân pregătiţi, sunt cel mai bine antrenaţi şi cel mai bine echipaţi în lume”, conform News.ro. 

Lavrov: Există oportunităţi pentru un acord, pentru că partenerii noştri occidentali încep să înţeleagă greşelile grave făcute

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, luni, că vede posibil un acord între Rusia şi Ucraina pentru a se pune capăt campaniei militare ruse din această ţară, întrucât - consideră el - se pare că Occidentul e mai dispus să-şi recunoască greşelile, informează EFE.

"În orice caz, văd că există oportunităţi pentru un acord, întrucât partenerii noştri occidentali încep să înţeleagă greşelile grave făcute de-a lungul multor ani, deşi poate nu o vor spune cu voce tare, din motive de înţeles", a afirmat Lavrov într-un interviu pentru mass-media sârbe, notează Agerpres. 

Germania interzice folosirea literei „Z” pentru sprijinirea războiului din Ucraina

Germania a transmis că persoanele care afișează litera „Z” pentru a-și arăta sprijinul pentru războiul Rusiei în Ucraina ar putea fi urmărite penal, informează The Guardian. 

"Litera Z ca atare nu este, desigur, interzisă, dar utilizarea ei poate constitui, în cazuri individuale, o susținere a războiului de agresiune rus", a transmis un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german.

Rusia pregăteşte restricţionarea accesului pe teritoriul său pentru cetăţenii unor state "neprietene", anunță Lavrov 

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a anunţat, luni, că este în pregătire un decret prezidenţial vizând restricţionarea accesului pe teritoriul Rusiei pentru cetăţenii unor state responsabile de acţiuni "inamicale", în plin val de sancţiuni contra Moscovei în urma ofensivei sale în Ucraina, transmite AFP, conform Agerpres.

"Un proiect de decret prezidenţial este în pregătire pentru introducerea de măsuri de represalii în ce priveşte vizele, în legătură cu acţiunile inamicale ale mai multor guverne străine", a afirmat Lavrov cu ocazia unei reuniuni a partidului aflat la putere, Rusia Unită.

Proiectul prevede "o serie întreagă de restricţii" pentru intrarea în Rusia, a indicat ministrul, fără a preciza ce ţări şi ce fel de persoane vor fi supuse acestor măsuri.

Carlsberg părăsește Rusia. Compania a anunțat că își va vinde activele în Rusia și va părăsi piața rusă, conform Nexta.  În urma acestui anunţ, acţiunile Carlsberg au înregistrat o apreciere de aproape 8% la Bursa de la Copenhaga, către ora 13.00 GMT (15.00, ora României), la 884,60 de coroane acţiunea.

Forţe ucrainene au preluat, luni, controlul asupa unui sătuc de la periferia de est a Harokovului, al doilea cel maii mportant oraş ucrainean, conform AFP.

Cererea plăţii în ruble a gazelor naturale ruseşti ”nu este acceptabilă”, decide G7 şi solicită întreprinderilor vizate să nu dea curs acestei cereri a lui Putin

Statele membre G7 apreciază luni că cererea plăţii în ruble a gazelor naturale ruseşti ”nu este acceptabilă” şi arată că preşedinrele rus Vladimir Putin se află ”cuspatele la zid”, anunţă ministrul german al Economiei Robert Habeck, relatează AFP.

”Toţi miniştrii (Economiei din statele membre) G7 au căzut de acord asupra faptului că este vorba despre o încălcare unilaterală clară a contractelor actuale (...), ceea ce înseamnă că o plată în ruble nu este acceptabilă”, anunţă Habeck la finalul unei reuniuni virtuale a omologilor săi din G7.

”Cred că trebuie să interpretăm această cerere ca pe faptul că (preşedntele rus Vladimir) Putin este cu spatele la zid”, subliniază el, conform News.ro. 

Autoritățile din Mariupol estimează că în în oraș au rămas aproximativ 160.000 de oameni, din populația totală de peste 400.000. Primarul Vadym Boychenko a transmis că toți oamenii trebuie evacuați, din cauza crizei umanitare care se agravează, notează The Kyiv Independent. 

Se așteaptă ca discuțiile față în față dintre Ucraina și Rusia să aibă loc săptămâna aceasta.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că este puțin probabil ca acestea să înceapă luni, dar ar putea începe marți.

Peskov a spus că delegația rusă va pleca luni spre Turcia, țară care va găzdui discuțiile.

"Întâlnirile față în față permit desfășurarea discuțiilor într-un mod mai concentrat, mai strâns și mai semnificativ. Din păcate, nu putem spune că au existat realizări sau progrese semnificative până acum", a spus Peskov, citat de BBC.

Persoanele care afișează simbolul "Z" pentru a susține invazia Rusiei ar putea fi urmărite penal în Germania, a anunțat Ministerul de Interne al acestei țări.

Autoritățile din Berlin, Bavaria și Saxonia Inferioară au declarat că vor pedepsi astfel de acte.

Litera "Z" este folosită pe vehiculele militare rusești care participă la conflict și a fost adoptată ca simbol de susținere a războiului din Ucraina.

Un purtător de cuvânt al ministerului de Interne a declarat: "Războiul rusesc de agresiune împotriva Ucrainei este un act criminal, iar oricine aprobă public acest război de agresiune se poate face, de asemenea, pasibil de urmărire penală. Acest lucru ar putea fi un act criminal și să ia măsuri în consecință", potrivit Sky News.

Războiul lansat de Rusia pe teritoriul ucrainean a costat până în prezent Ucraina 564,9 miliarde de dolari în ceea ce privește daunele aduse infrastructurii, pierderea creșterii economice și alți factori, a declarat, luni, ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko.

Ministrul ucrainean susține că războiul a avariat sau distrus 8.000 de kilometri de drumuri și 10 milioane de metri pătrați de locuințe, informează France 24. 

Peste 3,8 milioane de persoane au părăsit Ucraina, iar alte 6,5 milioane sunt strămutate intern în Ucraina, anunță ONU.

Aproximativ 13 milioane de ucraineni sunt blocați în zonele de luptă și nu pot pleca.

Se estimează că 160.000 dintre aceștia se află în orașul Mariupol din sudul țării, conform primarului orașului.

În ultima oră, Ucraina a declarat că nu va deschide niciun coridor umanitar astăzi, din cauza preocupărilor legate de posibile "provocări" rusești, relatează Sky News. 

Ministrul de Externe al Rusiei a respins pentru moment posibilitatea unor discuții la nivel înalt între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Serghei Lavrov a declarat că orice întâlnire rapidă între cei doi lideri de stat pentru a face schimb de opinii ar fi contraproductivă, adăugând că discuțiile ar trebui să aibă loc atunci când Ucraina și Rusia sunt "aproape de a ajunge la un acord asupra unor probleme-cheie", relatează Al Jazeera.

Zelenski a cerut în mod repetat discuții față în față cu Putin în încercarea de a pune capăt războiului.

Rusia contestă comentariile președintelui american Joe Biden pe care le-a făcut în weekend.

Biden a declarat că Vladimir Putin "nu poate rămâne la putere", deși ulterior a precizat că nu a cerut o schimbare de regim.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că remarca a fost "alarmantă" - continuând un război al declarațiilor între Rusia și SUA care s-a intensificat în ultimele săptămâni.

Între timp, Rusia a declarat că este puțin probabil ca discuțiile de pace să înceapă astăzi, după ce acestea erau programate să debuteze în Turcia.

Peskov a sugerat că vor începe la un moment dat în această săptămână, deși nu a precizat când, notează Sky News.

Ucraina nu va deschide niciun coridor umanitar astăzi, după ce serviciile de informații au raportat posibile "provocări rusești" de-a lungul rutelor.

Coridoarele au fost folosite anterior pentru evacuarea civililor din zone deosebit de periculoase.

Cu toate acestea, Ucraina a acuzat Rusia că a vizat traseele civililor în în mai multe rânduri, potrivit Sky News.

Oleg Ustenko, consilierul economic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a atacat țările și întreprinderile care încă folosesc petrol rusesc.

El a declarat că, în ciuda embargoului american asupra petrolului rusesc, Europa "încă nu face același lucru".

Australia, Marea Britanie, Canada și SUA au impus interdicții totale asupra achizițiilor de petrol rusesc, însă cele 27 de state membre ale UE rămân divizate.

"Întreaga lume civilizată încearcă să oprească acest război, dar, în același timp, trimite bani pentru a finanța acest război. Îi vom da în judecată pe toți cei care au finanțat uciderea poporului nostru", a declarat Ustenko pentru Sky News.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a anunţat că nu poate livra ajutoare în Mariupol până când Rusia şi Ucraina nu ”garantează trecerea în siguranţă”

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a anunţat că nu poate livra ajutoare în oraşul Mariupol, care este asediat de forţele ruse, până când Rusia şi Ucraina nu ajung la un acord ”care să garanteze trecerea în siguranţă”, relatează BBC.

”Părţile trebuie să fie garanţii şi să aibă un acord care să permită trecerea în siguranţă. Trebuie să facă public traseul şi să lase mult timp oamenilor să iasă", a declarat pentru BBC purtătorul de cuvânt al CICR, Matt Morris.

”Nu avem o echipă care să poată accesa oraşul în prezent”, a mai spus el.

Dreptul internaţional umanitar ”cere ca oamenilor să li se permită să plece, dar să nu fie forţaţi să plece”, a subliniat oficialul CICR.

Volodimir Zelenski a reacționat la încercarea Rusiei de a cenzura interviul său cu jurnaliști ruși independenți, afirmând că Moscova este "speriată" de jurnaliștii "care pot spune adevărul".

"Imaginați-vă, s-au speriat la Moscova din cauza interviului meu cu jurnaliștii ruși. Aceia dintre ei care pot spune adevărul", a reacționat liderul de la Kiev.

Organismul de supraveghere a mass-media de la Moscova, Roskomnadzor, a emis duminică o declarație prin care a avertizat instituțiile de presă rusești să nu retransmită sau să distribuie interviul.

"Ei au distrus libertatea de exprimare în statul lor, și încearcă să distrugă statul vecin. Ei se prezintă ca jucători globali. Și ei înșiși se tem de o conversație relativ scurtă cu mai mulți jurnaliști. Ei bine, dacă există o astfel de reacție, atunci facem totul bine. Înseamnă că sunt nervoși", a declarat Zelenski, potrivit CNN.

Volodimir Zelenski l-a lăudat pe Boris Johnson pentru modul cum a răspuns privind invazia rusă.

Într-un interviu acordat revistei The Economist, el a declarat că "Marea Britanie este cu siguranță de partea noastră" și "nu face un act de echilibru", potrivit Sky News.

Când i s-a spus că premierul britanic este mai dornic să trimită arme decât președintele Franței, Emmanuel Macron, Zelenski a răspuns: "Da. Pentru a fi sincer, Boris Johnson este un lider care ajută mai mult. Liderii țărilor reacționează în funcție de modul în care acționează alegătorii lor. În acest caz, Johnson este un exemplu".

Forțele rusești au continuat duminică seară atacurile cu rachete în întreaga Ucraină, potrivit lui Mihail Podoliak, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski.

Acesta a menționat orașele Luțk, Harkov, Jîtomîr și Rivne într-o postare pe Twitter.

"Tot mai multe rachete în fiecare zi. Mariupol sub bombardament continuu. Rusia nu mai are o limbă, umanism, civilizație. Doar rachete, bombe și încercări de a șterge Ucraina de pe fața pământului", a spus Podoliak, citat de CNN.

Forțele rusești ar fi părăsit un oraș pe care l-au ocupat chiar lângă centrala nucleară Cernobîl, după protestele locuitorilor.

Potrivit unui raport al Reuters, primarul Iuri Fomichev a declarat, luni, într-o postare video online, că trupele au finalizat munca "pe care și-au propus să o facă" și au părăsit orașul Slavutîci.

Forțele rusești preluaseră sâmbătă controlul orașului Slavutîci și îl reținuseră pentru scurt timp pe primar.

Dar ocupația lor a fost contestată de sute de ucraineni din localitate, care au ieșit în stradă purtând steaguri, iar acesta a fost eliberat ulterior.

La Slavutych locuiesc în principal muncitorii necesari pentru întreținerea centralei nucleare de la Cernobîl - locul dezastrului nuclear din 1986 - care acum nu mai funcționează, notează BBC.

Prioritățile Ucrainei la următoarea rundă de discuții ruso-ucrainene din Turcia, care va avea loc săptămâna aceasta, vor fi "suveranitatea și integritatea teritorială", spune Zelenski.

"Prioritățile noastre în cadrul negocierilor sunt cunoscute: suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei sunt dincolo de orice îndoială. Garanțiile efective de securitate sunt o necesitate. Evident, obiectivul nostru este pacea și revenirea la o viață normală în țara noastră cât mai curând posibil", a declarat președintele ucrainean.

De asemenea, Zelenski a declarat jurnaliștilor ruși independenți că guvernul său ar lua în considerare declararea neutralității și oferirea de garanții de securitate Rusiei, inclusiv menținerea Ucrainei în afara domeniului nuclear.

El le-a spus jurnaliștilor că problema neutralității - și acceptarea de a nu face parte din NATO - ar trebui să fie supusă votanților ucraineni în cadrul unui referendum după retragerea trupelor rusești, potrivit Sky News. 

Daunele suferite de infractructura Ucrainei, estimate la peste 63 de miliarde de dolari

Infrastructura din Ucraina a suferit daune în valoare de peste 63 de miliarde de dolari de când Rusia a invadat ţara, estimează Kiev School of Economics, potrivit bbc.com.

Conform estimării – care ia în calcul impactul economic al invaziei până la 24 martie – cel puţin 4.431 de clădiri rezidenţiale au suferit daune, au fost distruse sau au fost confiscate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru 92 de fabrici şi depozite şi 378 de şcoli.

În plus, au fost distruse, au suferit daune sau au fost capturate 12 aeroporturi şi şapte centrale electrice.

Banca centrală rusă a declarat că Bursa din Moscova va relua luni tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni ruseşti în regim normal, dar doar pentru o jumătate de zi, transmite Reuters.

Şedinţa de tranzacţionare va dura de la 9:50 a.m. până la 1:50 p.m. ora Moscovei (06:50-10:50 GMT).

Piaţa rusă se redeschide treptat şi revine la normal după o suspendare cauzată de sancţiunile occidentale ample care au fost impuse după lansarea, pe 24 februarie, a ceea ce Rusia numeşte ”o operaţiune specială” în Ucraina.

Joia trecută, Rusia a reluat, parţial, unele tranzacţii cu acţiuni, după o pauză de aproape o lună.

Armata ucraineană: Rusia a retras trupe din jurul Kievului, după “pierderi semnificative”

Armata ucraineană a anunţat, în cel mai recent raport operaţional, că Rusia a retras trupe care se aflau în jurul Kievului, după ce a suferit “pierderi semnificative”, notează The Guardian.

Retragerea a “micşorat semnificativ” intensitatea agresiunii Rusiei şi a forţat unele unităţi să se regrupeze în Belarus.

Ucrainenii au adăugat că ei cred că Rusia transportă rachete Iskander către Kalinkocichy, în regiunea Gomel din sud-estul Belarusului.  

Biden neagă că ar fi făcut un apel pentru schimbarea regimului în Rusia

Preşedintele american Joe Biden afirmă că nu a cerut o schimbare de regim în Rusia atunci când a spus, sâmbătă, că Vladimir Putin “nu poate rămâne la putere”, informează The Guardian.

“Domnule preşedinte, vreţi ca Putin să fie înlăturat? Domnule preşedinte, aţi făcut un apel pentru o schimbare de regim?”, l-a întrebat un reporter pe Biden în timp ce preşedintele american ieşea dintr-o biserică, la Washington.

“Nu”, a răspuns preşedintele.

"Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere", afirma Joe Biden, sâmbătă, într-un discurs la Varşovia referitor la invazia rusă din Ucraina şi la liderul rus Vladimir Putin. 

Trupele ucrainene au lansat cu succes contraatacuri în jurul oraşului Harkov din estul ţării, potrivit şefului militar regional, transmitere luni dpa.

Oleg Sinegubov a informat pe Telegram că trupele ruse au fost respinse duminică din mai multe localităţi.

"Îi conducem pe ocupanţi înapoi în direcţia graniţei (ruse)", a spus el.

El a spus că o clădire rezidenţială a fost lovită în timpul atacurilor aeriene ruse asupra satului Oskil din regiunea Izium şi patru membri ai unei familii au fost ucişi. Informaţia nu a putut fi verificat independent.

Cancelarul german Scholz: O schimbare de regim în Rusia nu este obiectivul NATO

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat duminică că o schimbare de regim în Rusia nu este obiectivul NATO, în pofida invaziei ruse în Ucraina, transmite AFP.

O schimbarea de regim în Rusia "nu este scopul NATO, nici al preşedintelui american", a declarat cancelarul Scholz la postul public german ARD.

"Am avut ocazia să vorbesc pe larg cu el la Casa Albă şi am discutat şi despre aceste chestiuni", a adăugat el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că mai mulţi oameni de afaceri ruşi s-au oferit să doneze bani pentru a ajuta Ucraina, inclusiv pentru a sprijini armata, transmite AFP.

În cadrul unui interviu prin videoconferinţă cu mai multe mass-media ruse, preşedintele Zelenski a spus că a primit "semnale" din partea mai multor oameni de afaceri ruşi, printre care miliardarul Roman Abramovici, un prieten apropiat al lui Vladimir Putin vizat de sancţiunile Uniunii Europene şi ale Marii Britanii.

"Am primit semnale de la el şi de la alţi câţiva oameni de afaceri, care ne propuneau:"putem ajuta într-un fel sau altul, putem face ceva"', a spus preşedintele Ucrainei.

"Unii au spus că sunt gata să ajute la reconstruirea ţării după război."Suntem pregătiţi să ne transferăm afacerile în Ucraina, locuim în Anglia sau undeva în Elveţia, ne dorim. Dar ce putem face pentru a nu mai figura pe lista sancţiunilor?" a spus Volodimir Zelenski.

"Anumite persoane nu vor să îşi dea numele şi spun că vor să ne ajute armata, fiind în acelaşi timp cetăţeni ai Federaţiei Ruse", a continuat el.

Distrugerile provocate de atacuri au lăsat populaţia din Cernihov fără apă, încălzire sau electricitate, în timp ce trupele ruse continuă să înconjoare oraşul din nordul Ucrainei, transmite duminică dpa.

Aprovizionarea cu gaze era încă parţial funcţională, potrivit informaţiilor furnizate duminică de administraţia regională.

Infrastructura oraşului a fost distrusă de "luptele active", dar sunt în curs eforturi de a repara pagubele, a scris pe Telegram şeful administraţiei, Viaceslav Ciaus.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu pentru presa din Rusia, că oraşe ca Volnovaha, Mariupol şi altele, din regiunea Kiev, nu mai există, ca urmare a atacurilor ruşilor, informează ukrinform.net.

“Din nefericire, să vedem consecinţele, rezultatul. Rezultatul este: nu mai există Mariupol. Pur şi simplu. Nu mai există Volnovaha. Nu mai există oraşele mici de lângă Kiev, din regiunea Kiev. Oraşele noastre mici... Care bănuiesc că sunt ca ale voastre. Nu mai există. Pământul este pârjolit. Complet”, a afirmat Zelenski.

Potrivit site-ului preşedinţiei ucrainei, president.gov.ua, Zelenski a vorbit pentru canalul de YouTube Zygar, pentru televiziunea Rain, portalul Meduza, Kommersant şi Novaya Gazeta.

El a declarat că ucrainenii sunt gata să facă schimb de prizonieri de război cu Rusia înainte de finalul ostilităţilor. “Se fac liste. Armata noastră a făcut liste. Sunt liste cu toţi cei care sunt în captivitate. Nu ştiu dacă este cineva interesat de ele. Politicienii, cred, nu sunt foarte interesaţi. Nu sunt sigur că Rusia are nevoie de aceste liste”.

Zelenski a mai spus că Ucraina nu vrea ca pe teritoriul său să rămână cadavrele soldaţilor ruşi, însă ar vrea ca acestea să ajungă la familiile celor decedaţi.

“Ruşii mai întâi au refuzat, iar apoi ne-au dat nişte saci. Ştii, chiar şi când moare o pisică sau un câine nu este aşa. Sunt saci de gunoi. Nu înţeleg ce gândesc oamenii, ce gândesc părinţii acestor copii”, a afirmat el.

Volodimir Zelenski a menţionat că Ucraina este pregătittă să discute despre adoptatea unui statut neutru, însă acesta ar trebui să fie garantat de terţi şi să fie aprobat prin referendum.

Roskomnadzor, autoritatea rusă de supraveghere mass-media, a lansat un avertisment către presa din Rusia să nu publice interviul cu Zelenski, precizând că deja s-a deschis o anchetă.