Fermierii și ecologiștii europeni se „bat” pe aproape 300 de miliarde de euro. Negocieri dure pentru noul buget al UE
Schița de buget prezentată de Comisia Europeană pentru exercițiul bugetar 2028-2034 a stârnit nemulțumire atât în rândul organizațiilor de mediu, cât și al marilor asociații de fermieri.
Principalele temeri sunt legate de diminuarea fondurilor și de riscul ca statele membre să adopte abordări divergente în repartizarea banilor, arată o analiză Politico.
Potrivit propunerii, între 2028 și 2034 vor fi distribuite minimum 294 miliarde de euro pentru sprijinul veniturilor fermierilor. Din acest buget redus fac parte subvențiile pe suprafață, stimulentele pentru practici ecologice, sprijinul pentru tinerii fermieri și alte linii de finanțare.
Reprezentanții Greenpeace avertizează însă că partea alocată mediului și acțiunilor climatice este cea mai afectată, iar experiența arată că statele membre nu vor suplimenta voluntar aceste măsuri.
„Concurența pe care aceste priorități o vor avea în fiecare stat membru este într-adevăr foarte mare”, a explicat Marco Contiero, directorul pentru politica agricolă a UE la Greenpeace.
Contiero nu consideră că măsurile de mediu vor primi finanțarea adecvată: „Pe bugetul dedicat măsurilor de mediu și acțiunilor climatice – acolo a avut loc, din păcate, un masacru”.
„Depinde de statele membre”, a continuat el. „Dacă există voință, ele pot intensifica enorm acțiunile pentru a face agricultura noastră mai durabilă... Dar, având în vedere istoricul deciziilor statelor membre, acest lucru este extrem de puțin probabil.”
Fermierii, nemulțumiți de politicile Comisiei Europene
Reforma vine pe fondul protestelor agricole de anul trecut, când fermierii au blocat străzile cu tractoare, nemulțumiți de scumpiri și concurența importurilor ieftine. În plus, după alegerile europene, scena politică a căpătat o orientare mai favorabilă agricultorilor, ceea ce face ca lobby-ul agricol să fie cu atât mai vocal împotriva propunerii Comisiei.
Analize independente arată că noul plan echivalează cu o reducere de circa 15% față de perioada 2021-2027, chiar înainte de a ține cont de inflație. Bugetul total de aproximativ 300 de miliarde de euro va proveni parțial din fonduri UE și parțial din cofinanțare națională, în special pentru măsuri climatice. Organizațiile de mediu se tem că această condiționalitate va descuraja investițiile în sustenabilitate, în lipsa unor fonduri dedicate.
Un alt punct sensibil este sprijinul pentru tinerii fermieri: dacă actuala PAC le garantează 3% din fonduri, noua variantă propune doar o țintă „aspirațională” de 6%. Asociațiile de profil consideră că astfel pierd certitudinea unui buget minim. Îngrijorări similare apar și în sectorul viticol, unde sprijinul specific dispare ca linie bugetară distinctă și devine parte din fondul general, ceea ce riscă să creeze discrepanțe între țări.
Comisia propune totodată limitarea subvențiilor pentru marile exploatații, cu un plafon de 100.000 de euro și reduceri progresive. Marii proprietari de terenuri consideră că astfel sunt penalizați fermierii profesioniști care asigură securitatea alimentară, în timp ce ONG-urile de mediu salută măsura ca o șansă de redistribuire mai echitabilă și finanțare pentru proiecte sustenabile.
Totuși, încercări similare din trecut au fost blocate de statele mari, iar criticii anticipează că și de această dată propunerile vor fi „ciuntite” în negocierile din Parlamentul European și Consiliu.
Noul cadru financiar al PAC deschide un conflict de durată între obiectivele sociale, economice și ecologice ale agriculturii europene. Fermierii se tem de pierderea veniturilor, ecologiștii denunță diminuarea fondurilor pentru climă, iar statele membre primesc mai multă libertate — dar și responsabilitate — în definirea priorităților. Urmează cel puțin doi ani de negocieri intense, cu riscul ca rezultatul final să dezamăgească toate părțile implicate.
