Uniunea Europeană vrea să elimine toate achizițiile de gaz rusesc cu un an mai devreme decât era planificat

62420960
Profimedia

Comisia Europeană intenționează să elimine toate achizițiile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia până în 2026 – cu un an mai devreme decât era planificat – și să înăsprească măsurile împotriva băncilor și canalelor cripto folosite de Moscova.

Documentul prezintă noile măsuri pe care Uniunea Europeană le-ar putea impune Rusiei în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni de la invazia pe scară largă lansată de Vladimir Putin în 2022.

Ținta o reprezintă rețelele financiare ale Rusiei, exporturile energetice și rutele comerciale ocolitoare, în cel mai recent efort european de a seca resursele financiare ale Kremlinului, scrie Politico.

Scopul interdicției asupra GNL rusesc este „de a reduce și mai mult veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili, de a crește costurile acțiunilor sale ilegale în Ucraina și de a pune presiune maximă pe Rusia pentru a înceta războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, se arată în text.

Pachetul, anunțat vineri de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, vine la doar câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a presat din nou Europa să înceteze achizițiile de energie rusească.

Totuși, măsurile ar putea întâmpina opoziție puternică din partea Ungariei și Slovaciei. Fiecare pachet de sancțiuni necesită aprobarea unanimă a capitalelor UE.

În centrul propunerii se află decizia Comisiei de a renunța la GNL-ul rusesc cu un an mai devreme decât planul inițial, stabilind termenul de sfârșit al anului 2026 pentru contractele pe termen lung, în timp ce pentru contractele pe termen scurt se acordă o perioadă de șase luni după intrarea în vigoare a pachetului.

Nou pachet de sancțiuni

 

UE negociază în prezent un proiect de lege separat care ar pune capăt tuturor importurilor de GNL rusesc până la sfârșitul lui 2027. Noul set de sancțiuni merge mai departe, întrucât nu vizează doar aprovizionarea fizică a blocului, ci și achizițiile.

Pe lângă restricțiile impuse băncilor rusești, blocul european vizează pentru prima dată platformele cripto și intenționează să interzică tranzacțiile în criptomonede, închizând astfel o portiță prin care fondurile erau returnate Rusiei. În același timp, companiile europene nu vor mai putea desfășura afaceri cu porturi din afara UE dacă acestea sunt folosite pentru comerțul cu tehnologie militară, cum ar fi rachetele, sau pentru eludarea plafonului de preț G7 pentru petrol, se precizează în text.

Bruxelles dorește, de asemenea, să limiteze zonele economice speciale din Rusia, care oferă companiilor străine tratamente fiscale preferențiale pentru atragerea investițiilor. Conform propunerii, firmele europene ar avea interdicția de a investi în aceste zone.

Textul preliminar, datat 19 septembrie, interzice și reasigurarea aeronavelor și navelor rusești vechi timp de cinci ani după vânzarea lor.

De asemenea, sunt introduse noi controale la export pentru încă 45 de companii considerate implicate în eludarea sancțiunilor. Printre acestea se află 12 entități chineze, două thailandeze și trei indiene care au sprijinit Rusia în evitarea măsurilor restrictive ale blocului, a declarat un diplomat european sub protecția anonimatului.

Ca gest simbolic, executivul european a propus și interzicerea furnizării de „servicii direct legate de activități turistice în Rusia”, se mai arată în document.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Norvegia a acuzat Rusia că i-a încălcat de trei ori spaţiul aerian anul acesta. „Este inacceptabil”

Guvernul norvegian a acuzat, marţi, că aeronave ruse au încălcat spaţiul aerian al acestei ţări scandinave - în trei rânduri - anul acesta, incidente pe care Oslo le respinge drept ”inacceptabile”, relatează AFP.

Coloana lui Macron, blocată de cea a lui Trump, la New York. Liderul Franței l-a sunat imediat pe președintele SUA | VIDEO

Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost nevoit să meargă pe jos, la New York, după ce a recunoscut într-un discurs Palestina ca stat la tribuna ONU, din cauză că convoiul său a fost blocat de coloana oficială a lui Donald Trump la o intersecţie.

Danemarca denunță cel mai grav atac asupra infrastructurii critice, după incidentul cu drone la Copenhaga. Reacția Rusiei

Premierul danez Mette Frederiksen denunţă marţi „cel mai grav atac împotriva unei infrastructuri critice” în Danemarca, după ce aeroportul din Copenhaga a fost survolat de drone - timp de patru ore - luni seara, iar autorul rămâne necunoscut.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.