Însă, la un sfert de secol distanţă, procesul presupusului „creier” al atacului încă nu a început, iar familiile celor ucişi se tem că timpul pentru ca dreptatea să-şi spună cuvântul se scurge, scrie BBC, citat de News.ro.

Fratele lui Tom Resta, John, şi soţia sa, Sylvia, care era însărcinată în luna a şaptea, s-au numărat printre cele aproape 3.000 de persoane ucise pe 11 septembrie 2001, când teroriştii au deturnat avioane şi le-au izbit de World Trade Center din New York şi de Pentagon, în Virginia. Un alt avion s-a prăbuşit într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au ripostat şi s-au luptat cu teroriştii de la bord.

John şi Sylvia pregăteau camera copilului lor nenăscut, pictând-o cu personaje din emisiunea pentru copii „Blue’s Clues” în zilele dinaintea evenimentelor de la 11 septembrie. Visau să aibă un copil şi îi adorau pe copiii prietenilor şi ai familiei.

În ziua atacurilor, cei doi soţi - amândoi brokeri - lucrau la etajul 92 al turnului nordic al World Trade Center.

Recomandări Video

„După atâta timp, încă mă emoţionez”, a declarat Tom Resta pentru BBC, cu lacrimi în ochi. Deşi au trecut 25 de ani, el spune că momentul 11 septembrie îi stăruie „aproape constant” în minte.

Procesul este interminabil

Resta s-a deplasat de patru ori la baza navală americană din Golful Guantanamo pentru a asista la procedurile complexe de instrucţie în cazul presupusului creier al atacurilor din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammed, şi al co-inculpaţilor săi – un proces pe care îl descrie ca fiind „laborios şi plictisitor”.

O închisoare militară a fost înfiinţată în baza din sud-estul Cubei în timpul „războiului împotriva terorismului” care a urmat atacurilor din 11 septembrie, iar Mohammed – adesea numit KSM – este deţinut acolo de 20 de ani fără să fi fost vreodată condamnat.

Rudele victimelor participă la o tragere la sorţi pentru a asista la proceduri într-o sală de judecată de înaltă securitate, unde o sticlă groasă îi separă pe ei şi pe reprezentanţii presei de inculpaţi.

Procesul preliminar se desfăşoară de atât de mult timp, încât a fost prezidat până acum de cinci judecători militari diferiţi.

Luna trecută, pe măsură ce se apropia cea de-a 25-a aniversare, s-aU înregistrat o serie de mişcări şi s-a produs un fel de progres, fiind stabilită data procesului lui Mohammed pentru iunie 2028.

Însă Resta spune că se pregăteşte pentru noi întârzieri şi, având în vedere cât de mult timp a trecut, unele dintre rudele sale se tem că nu vor mai trăi suficient de mult pentru a asista la proces.

„Tatăl meu va împlini 98 de ani în noiembrie şi nu cred că se aşteaptă să mai apuce să vadă procesul. Am mulţi membri ai familiei – mătuşi, unchi – care ar dori cu toţii să vadă că se întâmplă. Dar, în special părinţii mei, nu cred că se aşteaptă să mai trăiască atât de mult”, a spus el.

„Sperăm că toţi inculpaţii vor mai fi în viaţă până la momentul procesului. Aceasta este o mare îngrijorare”, a adăugat el.

Procedura este viciată

Îngrijorările lui Resta cu privire la posibilitatea ca procesul să fie amânat şi mai mult au fost împărtăşite şi de rudele altor victime ale atentatelor din 11 septembrie.

La începutul acestui an, Stephan Gerhardt a făcut a şasea sa deplasare la Guantanamo. El a spus că obţinerea unor condamnări pentru moartea fratelui său mai mic, Ralph, este vitală pentru el, dar este ceva la care ar fi dorit să nu mai fie nevoit să se gândească.

„Vreau să mă concentrez pe amintiri”, a spus el. „Încă mai am maşina lui Ralph. Încerc să o restaurez şi să o readuc la starea iniţială… Recent, am fost în vizită la părinţii mei şi am găsit câteva dintre lucrurile lui pe care le păstrau, iar emoţia pe care o simt este de genul: «Da, sunt doar nişte lucruri vechi, dar au aparţinut fratelui meu mai mic».”

Gerhardt spune că „cea mai mare grijă” a sa este că doreşte să-i vadă pe Mohammed şi pe presupuşii săi complici condamnaţi înainte de a muri. „Îmbătrânesc… Nu vreau să moară fără să fie condamnaţi, pentru că ar fi o nedreptate faţă de toţi membrii familiei – faptul că i-am capturat pe aceşti oameni, dar nu am apucat să-i judecăm şi să-i condamnăm pentru crimele în masă pe care le-au comis împotriva celor dragi nouă”, mărturiseşte bărbatul.

Mohammed a fost acuzat de infracţiuni precum conspiraţie şi omor, cu 2.976 de victime menţionate în actul de acuzare. El este acuzat că a conceput ideea de a antrena piloţi pentru a izbi avioane comerciale în clădiri şi că i-a prezentat aceste planuri lui Osama bin Laden, liderul grupării islamiste militante al-Qaida.

El a recunoscut anterior că a planificat „operaţiunea din 11 septembrie de la A la Z”.

Tortura a dus la amânarea procesului

Însă, la câteva zile după stabilirea datei procesului pentru anul 2028, judecătorul militar a respins mărturisirile făcute de Mohammed agenţilor FBI la Guantanamo Bay, după ce a fost adus acolo din închisorile secrete ale CIA, cunoscute sub numele de „black sites”, unde fusese deţinut timp de ani de zile. În hotărârea sa, judecătorul a descris tratamentul la care a fost supus Mohammed de către CIA drept „abuz fizic şi psihic extraordinar”.

El a afirmat că mărturisirile nu au fost voluntare şi nu pot fi folosite împotriva lui Mohammed în cadrul procesului.

Experţii susţin că tortura la care au fost supuşi Mohammed şi presupuşii săi complici a constituit principalul motiv al întârzierilor îndelungate în acest caz.

„Fiecare aspect a fost contestat prin prisma problemei torturii”, a declarat Kasey McCall-Smith, profesoară de drept internaţional la Universitatea din Edinburgh.

Ea a precizat că inculpaţii au fost supuşi timp de ani unor abuzuri, inclusiv simularea înecului şi poziţii de stres.

John Ryan, autorul cărţii „America's Trial: Torture and the 9/11 Case on Guantanamo Bay”, a afirmat că hotărârea de luna trecută înseamnă că procurorii pierd ceea ce au descris drept cea mai bună probă împotriva lui Mohammed, dar nu este clar cât de mult va afecta acest lucru cazul.

Procuratura dispune de alte probe, spune Ryan, inclusiv convorbiri telefonice interceptate şi înregistrări secrete, dar nu este încă garantat dacă acestea vor putea fi prezentate în cadrul procesului. „Echipa lui Mohammed şi celelalte echipe de apărare vor depune, de asemenea, moţiuni pentru a exclude unele dintre aceste categorii de probe”, a arătat el.

„Noi trebuie să trăim cu consecinţele”

În timpul administraţiei lui George W. Bush, SUA au recunoscut că au folosit „tehnici de interogare îmbunătăţite” pentru a obţine informaţii de la suspecţi, dar au afirmat că aceste metode au salvat vieţi şi nu au constituit niciodată tortură. Preşedintele Barack Obama le-a interzis încă din a doua zi a mandatului său.

Pe de altă parte. rudele victimelor susţin că tortura la care au fost supuşi inculpaţii le-a blocat până acum dreptul la justiţie.

„Dacă nu i-am fi torturat, implicaţiile juridice ale acestui caz ar fi fost mult, mult mai simple. Probabil ar fi fost condamnaţi la moarte cu mult timp în urmă”, a spus Gerhardt. „Nu pot controla ce a făcut guvernul, iar noi trebuie să trăim cu consecinţele”, spune el.

Atât Gerhardt, cât şi Resta s-au deplasat la Guantanamo la începutul anului 2025, când Mohammed şi doi dintre co-inculpaţii săi urmau să-şi recunoască vinovăţia în cadrul unui acord controversat încheiat cu procurorii guvernului american, prin care nu ar fi fost supuşi unui proces în care să li se poată aplica pedeapsa cu moartea.

BBC se afla alături de ei la bază când pledoariile au fost suspendate în ultimul moment, după ce guvernul SUA a susţinut că „privarea guvernului şi a poporului american de un proces public privind vinovăţia inculpaţilor şi posibilitatea aplicării pedepsei capitale” ar provoca un prejudiciu „ireparabil”.

Disputele juridice privind validitatea acordului continuă.