Erdogan l-a anunțat pe Putin că trebuie să „curețe” nordul Siriei de forțele kurde

62296951

Preşedintele turc Recep Erdogan i-a vorbit omologului său rus, Vladimir Putin, despre necesitatea de a "curăţa" nordul Siriei de forţele kurde, într-o conversaţie telefonică pe care cei doi au avut-o duminică.

"Subliniind că activităţile separatiste ale PKK/YPG/PYD (organizaţii ale luptătorilor kurzi - n.r.) în nordul Siriei şi atacurile teroriste care vizează Turcia continuă, preşedintele Erdoğan a declarat că este important şi prioritar să fie eliminaţi teroriştii pe o distanţă de cel puţin 30 de kilometri de la graniţă, de-a lungul frontierei, în conformitate cu Memorandumul de la Soci din 2019”, arată comunicatul Preşedinţiei turce.

Şeful statului turc ameninţa încă din noiembrie că va lansa o operaţiune militară terestră în nordul Siriei pentru a-i respinge pe combatanţii YPG, pe care Ankara îi acuză că se află în spatele unui atentat soldat cu şase morţi comis la Istanbul la 13 noiembrie. Forţele kurde au negat însă orice implicare.

În 2019, acordul de la Soci la care se referă Erdogan, încheiat între Ankara şi Moscova, pusese capăt unei alte ofensive turceşti şi prevedea crearea unei "zone de securitate" de 30 de kilometri pentru a proteja Turcia de atacurile ce ar putea veni de pe teritoriul sirian. Un acord cu o formulare similară a fost încheiat separat între Ankara şi Washington în 2019.

Turcia acuză Rusia, precum şi Statele Unite, că nu a respectat aceste acorduri şi că nu a reuşit să ţină YPG departe de frontiera turcă.

Turcia a lansat la 20 noiembrie o serie de raiduri aeriene în nord-estul Siriei asupra poziţiilor luptătorilor kurzi, pe care îi califică drept "terorişti". Câteva sute de soldaţi ai coaliţiei internaţionale sunt însă desfăşuraţi în această regiune aflată sub controlul Forţelor Democratice Siriene (FDS), dominate de kurzi, care conduc lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (EI), alungată în 2019 din bastioanele sale din Siria.

Atât Moscova, cât şi Washingtonul şi-au declarat opoziţia faţă de o posibilă incursiune terestră a Turciei în nordul Siriei, menţionează AFP.

Dincolo de chestiunea kurzilor, potrivit comunicatului de la Ankara, Erdogan şi Putin au mai vorbit despre relaţiile bilaterale, în special în domeniul energiei, şi au fost evaluate "probleme regionale", inclusiv legate de coridorul ce permite Ucrainei să-şi exporte cerealele pe rute din Marea Neagră.

Preşedintele Erdoğan a declarat că peste 13 milioane de tone de cereale au ajuns până în prezent la cei care au nevoie de ele, prin eforturi comune, şi că se poate începe să se lucreze la reluarea exporturilor de diferite alte produse alimentare şi mărfuri, în mod treptat, folosind aceleaşi rute ale coridorului de cereale. "Preşedintele Erdoğan şi-a exprimat speranţa sinceră că războiul dintre Rusia şi Ucraina se va încheia cât mai curând posibil", menţionează comunicatul Ankarei.

Erdogan anunţase încă de vineri că îl va suna pe Vladimir Putin şi a spus că o să vorbească separat şi cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Ce spune Kremlinul

Pentru Moscova, cea mai importantă problemă discutată de Putin şi Erdogan este legată de "proiecte energetice comune, în primul rând în sectorul gazelor naturale". Această temă este menţionată prima de comunicatul Kremlinului transmis în urma convorbirii celor doi lideri.

"Ţinând cont de rezultatele discuţiilor recente purtate la Istanbul de Aleksei Miller, preşedintele Comitetului de conducere al Gazprom, părţile au continuat să facă schimb de opinii cu privire la iniţiativa de a crea un hub regional de gaze în Turcia”, arată Kremlinul.

În ceea ce priveşte exportul de cereale ucrainene din porturile de la Marea Neagră şi exportul de produse agricole şi îngrăşăminte ruseşti, „aceasta este o afacere complexă, care necesită eliminarea obstacolelor din calea livrărilor relevante din Rusia pentru a satisface nevoile ţărilor care au cea mai mare nevoie”, punctează comunicatul Kremlinului, într-o formulare ce ar putea indica noi pretenţii ridicate de Moscova pentru propriile exporturi, care sunt limitate de sancţiunile occidentale.

"Vladimir Putin şi-a prezentat evaluarea de principiu a situaţiei din jurul Ucrainei", mai spune, sec, comunicatul Kremlinului, fără a da alte detalii.

În ceea ce priveşte "soluţia siriană" şi prevederile Memorandumului de înţelegere Rusia-Turcia de la Soci din 2019, "Ministerele Apărării şi de Externe ale celor două ţări vor menţine contacte strânse în acest sens”, se limitează să spună comunicatul Kremlinului.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Miliția rusă neo-nazistă cere informații despre statele membre NATO, stârnind îngrijorări cu privire la un viitor atac

Un grup paramilitar neo-nazist care are legături cu Kremlinul le-a cerut membrilor săi să prezinte informații cu privire la granița și activitatea militară din Letonia, Lituania și Estonia.

Peskov: Rusia a invadat Ucraina pentru că cererile sale cu privire la acordurile de la Minsk erau ignorate

Rusia a invadat Ucraina pentru că cererile sale cu privire la acordurile de la Minsk au fost ignorate, informează agențiile de presă ruse, citând purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie SkyNews

Ucraina acuză: Rușii mobilizează cu forța în Lugansk. Oamenii care au refuzat au fost bătuți în public

Autoritățile din Ucraina acuză rușii că mobilizează cu forța oamenii din regiunea Lugansk.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.