Referendumul din Elveția viza limitarea populației țării alpine la 10 milioane de locuitori. Adoptarea inițiativei ar fi putut compromite relațiile Elveției cu Uniunea Europeană, principalul său partener comercial.
„Prin decizia de astăzi, cetățenii au dat un semnal de stabilitate, deschidere și fiabilitate”, a declarat ministrul elvețian al Justiției și Poliției, Beat Jans, într-o conferință de presă, după anunțarea rezultatului referendumului, transmite news.ro.
Inițiativa a fost respinsă de o majoritate a cantoanelor, cele mai mari procente în favoarea votului negativ fiind înregistrate în Basel-Stadt (73,48%), Neuchâtel (67,26%) și Geneva (65,42%). Scrutinul a înregistrat o participare puternică, de aproape 59%, net superioară mediei de aproximativ 49% observată în ultimii ani.
Reacțiile partidelor și sindicatelor
„Prin respingerea inițiativei UDC, populația elvețiană a spus nu izolaționismului și xenofobiei. Acest «nu» exprimă refuzul clar al unei întoarceri înapoi către vremuri sumbre, marcate de statutul de muncitor sezonier și de privarea de drepturi a anumitor persoane”, a reacționat Uniunea Sindicală Elvețiană.
Verzii s-au declarat „ușurați de respingerea clară a inițiativei haotice a UDC”, iar un deputat socialist a spus că inițiativa punea în practică „o politică a țapului ispășitor”.
Liderul UDC, Marcel Dettling, a calificat duminica votului drept „dezamăgitoare pentru noi, dar și pentru întreaga Elveție”, în ciuda unui sprijin larg în zonele rurale. Thomas Aeschi, șeful grupului UDC din Parlament, a subliniat însă că 45% dintre votanți au spus „da”, ceea ce reprezintă „un mesaj foarte puternic” că o mare parte a populației nu dorește ca imigrația să continue în forma actuală.
Un referendum care ar fi perturbat economia și relațiile cu UE
Potrivit lui Jess Middleton, de la compania de analiză a riscurilor Verisk Maplecroft, respingerea inițiativei „a permis Elveției să evite o perturbare majoră a economiei sale și a relațiilor sale cu Bruxelles-ul”.
Dacă pragul de 10 milioane ar fi fost depășit înainte de 2050, Elveția ar fi trebuit să denunțe acordul de liberă circulație cu UE în termen de doi ani, iar alte acorduri bilaterale privind azilul și securitatea ar fi căzut.
Organizația patronală Economiesuisse a salutat respingerea inițiativei, dar a considerat că „este, de asemenea, clar că imigrația preocupă populația”.
Al doilea referendum: înăsprirea accesului la serviciul civil, aprobată
Într-un referendum separat, elvețienii au acceptat înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil, susținută de guvern în contextul consolidării capacităților militare în Europa. Stânga s-a opus, considerând că această reformă amenință pe termen lung însăși existența acestei alternative la serviciul militar.
Elveția impune serviciul militar obligatoriu pentru bărbați în cadrul unui sistem de miliție. De la relaxarea în 2009 a condițiilor de acces la serviciul civil pentru cei cu obiecții de conștiință, numărul acestora a crescut puternic – o evoluție considerată problematică de către guvern.
