El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial. Episodul actual, declarat în iunie, ar putea deveni cel mai intens înregistrat vreodată, amplificând efectele schimbărilor climatice de origine umană, scrie Agerpres.
Conform buletinului climatic sezonier, publicat lunar de OMM, temperaturile de suprafaţă ale mării din centrul şi estul Pacificului tropical ar urma să atingă "niveluri record în octombrie, noiembrie şi decembrie, reflectând intensificarea fenomenului El Nino".
Acest fenomen ar urma să genereze temperaturi peste medie într-o zonă vastă a globului şi să modifice regimurile de precipitaţii, sporind astfel riscurile de secetă şi inundaţii în diferite regiuni.
„El Nino este bine stabilit şi se intensifică rapid. Conform previziunilor OMM, probabilitatea ca acesta să persiste până în februarie 2027 este aproape de 100%, ceea ce l-ar putea face unul dintre cele mai intense episoade înregistrate cel puţin din 1950", a declarat secretara generală a OMM, Celeste Saulo, citată în comunicat.
Această cifră rezultă dintr-un consens între 13 centre naţionale şi internaţionale, bazat pe schimbul în timp real de date provenite de la balize oceanografice, sateliţi şi radiosonde, coordonat de OMM.
Potrivit acestei agenţii specializate a ONU, El Nino „ar urma să continue să se intensifice înainte de a atinge apogeul în decembrie", în contextul în care Pământul a înregistrat cea mai caldă lună august din istorie.
Efectele fenomenului
Temperaturile de la suprafaţa mării în "regiunea Nino 3.4", o zonă de referinţă din Pacific, au crescut semnificativ în ultimele luni, "trecând de la o medie de +1,6 grade Celsius peste normal, în iunie 2026, la +2,5 grade Celsius peste normal, în august", conform OMM.
Pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, această valoare ar urma să „ajungă la aproximativ +3,7 grade Celsius şi să atingă valoarea maximă în jurul lunii decembrie". Astfel, ar putea fi vorba de cel mai ridicat nivel de la începutul observaţiilor, cu mult peste recordul anterior (+2,6 grade Celsius) înregistrat între noiembrie 2015 şi ianuarie 2016, a subliniat OMM.
„El Nino nu aduce căldură suplimentară planetei. El eliberează căldura pe care oceanul a stocat-o deja sub suprafaţa lui - de aceea un fenomen de intensitate mare duce atât de des la unul dintre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată (cum a fost în 2024)", a explicat Saulo.
„Oceanul din care se extrage această căldură este cel mai cald pe care l-am observat vreodată. Pur şi simplu, este mai multă căldură gata să fie eliberată", a adăugat ea.
În previziunile sale climatice sezoniere, OMM ia în considerare şi alţi factori, precum temperaturile de suprafaţă ale Atlanticului tropical, care ar trebui, la rândul lor, să se menţină peste valori normale.
Ar putea muti peste 450.000 de oameni
El Nino provoacă deja condiţii climatice extreme - în America Centrală, seceta afectează culturile şi efectivele de animale, iar în India, perturbările puternice ale musonului pun în pericol culturile.
El Nino reprezintă faza caldă a ciclului natural Oscilaţia Sudică El Nino, un fenomen climatic ce influenţează condiţiile meteorologice la nivel mondial. Acesta tinde să determine creşterea temperaturilor globale şi să perturbe regimul precipitaţiilor pe regiuni extinse - ceea ce înseamnă secetă în unele zone şi ploi abundente în altele - şi se manifestă, de obicei, o dată la doi până la şapte ani, alternând cu El Nina, faza rece a acestui ciclu.
Temperaturile medii globale din august au atins 16,96 grade Celsius, egalând luna iulie 2023 drept cea mai caldă lună înregistrată vreodată, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.
Cercetătorii de la Laboratorul de Impact Climatic al Universităţii din Chicago, SUA, au estimat luna trecută că "super-El Nino" din acest an ar putea provoca până la 451.000 de decese suplimentare la nivel global, în perioada iunie - februarie 2027.
