Discuții aprinse în UE: Bruxelles-ul vrea o interdicție pentru accesul copiilor la rețelele sociale. Ce spun avocații

Șefa Comisiei Europene a stârnit reacții în ultimele săptămâni după ce s-a pronunțat de două ori în favoarea introducerii unei vârste minime la nivelul Uniunii Europene pentru utilizarea rețelelor sociale.

Invocând presiunea puternică din partea capitalelor europene pentru stabilirea unei „majorități digitale”, von der Leyen a spus la un eveniment din New York că „în calitate de mamă a șapte copii și bunică a cinci nepoți, împărtășesc această opinie”.

„Cu toții suntem de acord că tinerii trebuie să atingă o anumită vârstă înainte să fumeze, să bea alcool sau să acceseze conținut pentru adulți. Același lucru se poate spune și despre rețelele sociale”, a declarat ea.

Dar von der Leyen a trecut cu vederea un fapt simplu: guvernele naționale, nu UE, stabilesc vârstele minime pentru consumul de alcool și tutun. Comisia poate coordona regulile legate de sănătate, dar nu le poate armoniza, conform tratatelor blocului.

Citește și

Atac cu cuțitul în metroul din Paris: trei femei rănite, suspectul a fost reținut

„Există o întrebare serioasă dacă [interzicerea rețelelor sociale] este ceva ce Uniunea Europeană are competența să facă”, a spus Peter Craddock, partener la firma de avocatură Keller & Heckman din Bruxelles, care oferă servicii juridice companiilor de social media.

Von der Leyen a anunțat în discursul anual privind Starea Uniunii că va desemna un grup de experți care să analizeze dacă și cum ar putea fi implementată o interdicție pe rețelele sociale.

Mai sunt multe detalii de stabilit, precum câtă „autonomie” să fie lăsată țărilor membre și dacă acestea ar trebui să-și stabilească propriile vârste, sau dacă va fi vorba de o interdicție totală ori una parțială pentru anumite funcționalități sau tipuri de interacțiuni, a explicat Craddock.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat în iunie că o interdicție la nivelul UE „nu este ceea ce face Comisia Europeană. Nu acesta este drumul pe care mergem. De ce? Pentru că este prerogativa statelor membre”.

Mulți susțin că acest lucru nu s-a schimbat. „În prezent, nu vedem nicio bază legală pentru o interdicție armonizată la nivelul UE a rețelelor sociale pentru copii”, a spus Fabiola Bas Palomares, responsabilă de politici și advocacy la Eurochild, o organizație pentru drepturile copiilor.

Multe legi, nicio soluție

Regulamentul emblematic al UE privind protecția datelor, GDPR, a fost una dintre pistele juridice sugerate de Comisie.

GDPR stabilește vârsta de 13 ani ca fiind cea mai mică la care minorii își pot da consimțământul pentru prelucrarea datelor personale — ceva ce se întâmplă pe toate platformele sociale. Dar legea permite statelor membre să ridice această limită.

Experții au subliniat însă că GDPR nu funcționează ca un instrument real pentru impunerea unei vârste digitale de „majorat”. Craddock a explicat că o țară poate ajunge într-o situație în care legislația privind prelucrarea datelor este „mai puțin permisivă” decât accesul la rețele sociale, sau invers. „Și atunci trebuie să poți justifica asta”, a spus el.

Totuși, GDPR arată că legislatorii europeni „au reușit să stabilească măcar o marjă” de vârstă pentru restricții, a spus Urs Buscke, responsabil juridic senior la organizația de consumatori BEUC. Ea a adăugat că același model s-ar putea aplica și pentru reglementarea rețelelor sociale.

O altă cale juridică ar putea fi revizuirea Directivei UE privind serviciile media audiovizuale, o lege care se aplică platformelor de partajare video — ceea ce acoperă, de fapt, majoritatea rețelelor sociale. Directiva urmează să fie revizuită anul viitor, iar pe agendă se află și măsuri de protecție mai puternice pentru minori.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"