Delir în direct la televiziunea publică rusă: București, primul pe lista orașelor care ar trebui bombardate, ca răzbunare

×
Codul embed a fost copiat

La Moscova ideea unui atac nuclear apare tot mai frecvent, în aceste zile, în discursul oficialilor ruși și ai susținătorilor lor.

Cel mai recent, unul dintre propagandiștii de frunte ai regimului Putin, Vladimir Soloviev, a făcut un top cu orașele pe care ar trebui să le distrugă Rusia.

Bucureștiul ar fi pe primul loc, înaintea Parisului sau a altor orașe din Germania. Declarația, halucinantă, vine într-un moment în care Occidentul discută intens despre trimiterea de trupe vestice în Ucraina, fie și doar pentru a instrui trupe ucrainene.

Nemulțumiți de sprijinul occidental pentru Ucraina, propagandiștii Kremlinului dezbat cu nonșalanță, la televiziunea rusă de stat, ce orașe din Vest ar trebui atacate cu bombe nucleare. Printre numele vehiculate se numără și capitala României.

Vladimir Soloviev: „Nu mă pot decide, Parisul sau Marsilia? Bucureștiul, bineînțeles. Apoi Parisul, Marsilia, Lyon. Lyonul e un oraș frumos, e un festival acolo. Și, în Germania, ca răzbunare pentru (rachetele) Taurus, ce să distrugem? Hamburg”.

Citește și
papa francis,
Papa Francisc „răspunde bine la tratament”, anunță Vaticanul. Starea Suveranului Pontif a fost stabilă în ultimele zile

În același timp, președintele Putin a ieșit iarăși în public să justifice agresiunea rusă în Ucraina. Putin susține că Rusia nu face decât să-și protejeze interesele, așa cum au făcut și Statele Unite în Afganistan și Irak.

Vladimir Putin, președintele Rusiei:Dacă (americanii) au voie, atunci de ce altor țări nu li se permite să-și protejeze interesele-cheie? De ce nu poate și Rusia să facă asta? Să își apere poporul? Nu undeva la o mie de kilometri de granițele noastre, ci chiar lângă noi. Mai mult, oamenii au venit la noi să ne ceară ajutorul”.

Politica belicoasă a Rusiei nu pare să aibă, însă, rezultatul scontat. Finlanda și Suedia, două state care și-au păstrat neutralitatea în timpul Războiului Rece, au intrat de curând în NATO.

Iar Marea Neagră devine un spațiu tot mai periculos pentru navele flotei rusești, atacate frecvent de drone ucrainene. Cel mai recent incident a avut loc pe 5 martie, când o navă de patrulare a fost scufundată în strâmtoarea Kerch. Miercuri au apărut imagini noi cu momentul în care ambarcațiunea încearcă să scape cu fuga.

Nava de patrulare nu a reușit să ajungă prea departe. A distrus patru drone, dar a fost lovită în plin de alte șase.

Ambarcațiunea s-a scufundat după câteva zeci de minute. Rușii au anunțat că mai mulți membri ai echipajului au fost uciși, alții răniți, dar cei mai mulți au reușit să scape. Până acum, 9 nave de luptă ale Rusiei au fost distruse cu ajutorul dronelor construite de industria de apărare ucraineană.

În acest timp, rușii ripostează cu bombardamente asupra zonelor civile. În ultima săptămână, au atacat cu îndârjire portul Odesa de la Marea Neagră. Zeci de oameni au murit.

Ieri, 6 martie, președintele Zelenski și premierul grec Mitsotakis au fost la puțin peste 100 de metri de locul unde a căzut o rachetă rusească.

Cei doi erau în zona portului şi au văzut cu ochiul liber cum au căzut rachetele rusești. „N-am avut timp să ajungem într-un adăpost, a fost o experiență zguduitoare”, a declarat ulterior premierul Mitzotakis. Din fericire, nu a fost nimeni rănit.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Cea mai atrăgătoare hocheistă a fost protagonista unui pictorial incendiar, în costum de baie. Imagini spectaculoase
FOTO Cea mai atrăgătoare hocheistă a fost protagonista unui pictorial incendiar, în costum de baie. Imagini spectaculoase
Citește și...
Papa Francisc „răspunde bine la tratament”, anunță Vaticanul. Starea Suveranului Pontif a fost stabilă în ultimele zile
Papa Francisc „răspunde bine la tratament”, anunță Vaticanul. Starea Suveranului Pontif a fost stabilă în ultimele zile

Papa Francisc ''răspunde bine'' la tratamentul care îi este administrat pentru dubla sa pneumonie la spitalul Gemelli din Roma şi starea sa generală se îmbunătăţeşte treptat, a anunţat sâmbătă seară Vaticanul.

Baza de la Ramstein ar putea fi mutată în Ungaria. Donald Trump vrea să aducă 35.000 de soldați americani la Orban acasă
Baza de la Ramstein ar putea fi mutată în Ungaria. Donald Trump vrea să aducă 35.000 de soldați americani la Orban acasă

Donald Trump ia în calcul mutarea celor 35.000 de soldați americani de la baza germană Ramstein spre Est, în Ungaria prietenului Viktor Orban. Cel puțin asta susține cotidianul britanic Telegraph.

Friedrich Merz a ajuns la un acord cu social-democrații pentru viitorul guvern al Germaniei. AfD, exclus de la guvernare
Friedrich Merz a ajuns la un acord cu social-democrații pentru viitorul guvern al Germaniei. AfD, exclus de la guvernare

Blocul conservator, format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi din aliatul bavarez al acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), şi social-democraţii germani au ajuns sâmbătă la un acord de principiu pentru formarea viitorului guvern al Germaniei.

Recomandări
Procurorii cred că ramificațiile grupării militare „Vlad Țepeș” se întind în șapte țări. Cele trei ambasade „prietene”
Procurorii cred că ramificațiile grupării militare „Vlad Țepeș” se întind în șapte țări. Cele trei ambasade „prietene”

Noi detalii ies la iveală despre organizația cu caracter militar „Vlad Țepeș”. Acuzați de trădare, doi dintre liderii ei sunt în arest, iar patru sub control judiciar.

România, prinsă între jocurile de putere transatlantice. The Economist: „Românii sunt profund dezbinați”
România, prinsă între jocurile de putere transatlantice. The Economist: „Românii sunt profund dezbinați”

În ultima perioadă, alegerile din România au fost în atenția vicepreşedintelui american, J. D. Vance, şi al directorului serviciilor naţionale de informaţii, Tulsi Gabbard, precum şi al SVR, serviciul de informaţii externe al Rusiei.

Contestațiile împotriva lui Călin Georgescu, respinse ca inadmisibile de Curtea Constituțională. DOCUMENT
Contestațiile împotriva lui Călin Georgescu, respinse ca inadmisibile de Curtea Constituțională. DOCUMENT

Curtea Constituţională a analizat două contestaţii împotriva candidaturii lui Călin Georgescu la funcţia de preşedinte al României.