Decizia Israelului după atacul masiv al Iranului: „Nu ne-am pierdut din vedere un singur moment misiunea esenţială”
Armata israeliană îşi continuă, luni, operaţiunile în Fâşia Gaza, subliniind că atacul fără precedent din weekend nu o va face să se abată de la obiectivele pe care le are împotriva Hamas.
„Chiar în timp ce eram atacaţi de Iran, nu ne-am pierdut din vedere un singur moment misiunea esenţială în Fâşia Gaza, care constă în salvarea ostaticilor noştri din mâna Hamas, mandatarul Iranului”, declara, duminică seara, un purtător de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari.
El a anunţat trimiterea - în zilele următoare - a două brigăzi de rezervişti suplimentare la luptă în teritoriul palestinian asediat.
Potrivit armatei, ostaticii răpiţi în atacul Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie sunt ţinuţi în Rafah, în sudul extrem al Fâşiei Gaza.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat hotărât să lanseze o ofensivă terestră împotriva acestui oraş, pe care-l prezintă drept ultimul mare bastion al Hamas - o mişcare islamistă aflată la putere în enclavă don 2007 - în pofida unor avertismente ale Statelor Unite şi altor capitale, care se tem de o baie de sânge în rândul palestinienilor deplasaţi în zonă.
Potrivit ONU, aproximativ 1,5 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza deplasaţi de confruntări armate s-au adunat la Rafah, cel mai adesea în tabere improvizate.
Duminică, mii dintre ei au plecat pe drumul de pe malul mării către nord, în urma unui zvon fals potrivit căruia armata israeliană autoriza deplasaţii să se întoarcă în nordul enclavei.
„Nu respirăm”
„Nu mai puteam rămâne în sud. E prea multă lume. Nu respirăm acolo. Este teribil”, declară o femeie, Basma Salman.
Însă armata israeliană a dezminţit.
„Nordul Fâşiei Gaza rămâne o zonă de luptă”, a subliniat un purtător de cuvânt al Forţelor armate israeliene.
Locuitori ai Fâşiei Gaza intervievaţi de AFP declară că au fost vizaţi în tiruri în drumul lor către nord.
Nur, un bărbat în vârstă de 30 de ani, a preferat să se întoarcă din drum. „Ei trăgeau în bărbaţi. A trebuit să mă întorc din drum. Nu vrem să murim”.
Războiul a fost declanşat de un atac fără precedent, la 7 octombrie, în sudul Israelului, al unor comandouri Hamas infiltrate din Fâşia Gaza, care a antrenat moartea a 1.170 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date oficiale israeliene.
Peste 250 de persoane au fost răpite, iar 129 sunt ţinute în continuare ostatice în Fâşia Gaza, dintre care 34 au murit, potrivit unor oficiali israelieni.
Riposta israeliană s-a soldat cu 33.729 de morţi, majoritatea civili, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas.
Redeschiderea școlilor
Hamasul şi Israelulu se acuză reciproc de sabotarea unor negocieri în vederea unui armistiţiu.
Însă „diplomaţia nu a murit”, a subliniat, duminică, un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securtitate (NSC) al Casei Albe, John Kirby.
În israel, armata a anunţat redeschiderea luni, în cea mai mare parte a ţării, a şcolilor care au fost închise începând de sâmbătă, din cauza ameninţării unui atac iminent al Isranului.
Acest atac fără precedent - denumit „Promisiunea cinstită” - a fost declanşat în noaptea de sâmbătă spre duminică, ca ripostă faţă de un atac imputat Israelului care a distrus Consulatul Iranului la Damasc la 1 aprilie.
Israelul a anunţat că a „dejucat” această operaţiune şi că a doborât, cu ajutorul Statelor Unite, Regatului Unit, Franţei şi altor ţări 99% dintre cele peste 350 de proiectile - drone, rachete balistice şi rachete de croazieră - care se îndreptau către teritoriul israelian.
„Atacul fără precedent al Iranului a fost contracarat de o apărare fără precedent”, s-a felicitat contraamiralul Hagari.
Potrivit lui Hagari, doar câteva rachete balistice au intrat în spaţiul aerian israelian şi au „atins uşor” o bază militară, care rămâne în activitate.
El a anunţat mai mulţi răniţi uşor şi rănirea unei fete în vârstă de şapte ani, internată la terapie intensivă.
Iranul a anunţat la rândul său că şi-a „atins toate obiectivele” şi a cauzat „pagube grave în cea mai importantă bază aeriană din (Deşertul) Negev”. în sudul Israelului.
ONU „a eşuat în datoria de a menţine pacea şi securitatea internaţionale” prin faptul că nu a condamnat atacul de la Consulatului Iranului la Damasc”, a denunţat ambasadorul iranian la ONU Amir Saeid Iravani într-o şedinţă de urgemţă a Consiliului de Securitate, convocat de urgenţă duminică seara.
„În aceste condiţii, Republica Islamică Iran nu a avut altă alegere decât să-şi exercite dreptul la autoapărare”, a declarat ambasadorul.
El a dat asigurări că Teheranul nu vrea o escaladare, dar va răspunde „oricărei ameninţări sau agresiuni”.
Ambasadorul israelian la ONU Gilad Erdan a cerut Consiliului „să impună toate sancţiunile posibile Iranyului înainte să fie prea târziu”.
Pe marginea prăpastiei
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avertizxat în cadrul şedinţei că „Orientul Mijlociu se află pe marginea prăpastiei”.
El a condamnat atât atacul iranian, cât şi atacul de la Consulatul Iranului la Damasc, subliniind „principiul inviolabilităţii” instituţiilor diplomatice.
În atacul din Damasc au fost ucişi şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului.
Teheranul a acuzat Israelul, care nu a confirmat şi nici dezminţit.
Israelul este, de la Revoluţia iraniană din 1979, inamicul jurat al Iranului, care îndeamnă la distrugerea statului evreu.
Însă, până în prezent, Teheranul s-a ferit să atace în mod direct Israelul, iar cele două ţări obişnuiau să se înfrunte prin terţi interpuşi ca Hazbollahul.
Mai mulţi analişti consideră aproape inevitabilă o ripostă a Israelului.
„Marea întrebare nu este numai dacă Israelul va acţiona, ci şi ce va alege să facă”, declară AFP un oficial american, care dă asigurări că Statele Unite nu vor participa „la nicio acţiune potenţială din partea lor”.
Iranul a părut că a vrut să evite o escaladare, subliniază un analist de la un grup de cercetare american, New Lines Institute for Strategy and Policy, Nick Heras.
Acest atac „era menit să fie văzut în întreaga lume, dar nu să facă situaţia să degenereze într-un război regional total”, declară el AFP.
