De ce vor autoritățile din Columbia să omoare hipopotamii lui Pablo Escobar
Columbia va eutanasia o parte dintre cei 166 de hipopotami descendenţi dintr-o linie care a aparţinut fostului baron columbian al drogurilor Pablo Escobar şi care s-au reprodus necontrolat, a anunţat joi ministrul mediului, citat de AFP.
Alături de sterilizare şi de transferul în alte ţări, moartea asistată a mamiferelor dintr-un râu local, Magdalena va fi una dintre cele trei măsuri luate de autorităţi pentru a preveni daunele provocate de această specie invazivă.
"Prima etapă a acestui plan de gestionare va începe cu sterilizarea a aproximativ 20 de masculi până la sfârşitul anului", a declarat Susana Muhamad într-o conferinţă de presă.
"Unii dintre ei" vor fi eutanasiaţi, a adăugat ea, fără a oferi o cifră precisă sau când ar putea începe procesul de eliminare.
Iar specimenele vor fi trimise în Mexic, India şi Filipine, ţări dispuse să le primească.
Aceste erbivore, care cântăresc aproape două tone, trăiesc în deplină libertate în provincia Antioquia, în nordul Columbiei, şi formează cea mai mare turmă de hipopotami din afara Africii. Cu toate acestea, experţii se tem că ar putea avea loc accidente grave.
Pescarii au fost atacaţi pe râu, iar hipopotamii au pătruns în curtea unei şcoli din apropierea oraşului Doradal. Biologii avertizează că aceştia afectează animalele sălbatice locale, inclusiv lamantinul, o specie pe cale de dispariţie. Între timp, crescătorii de vite se plâng de pagubele provocate de hoinăreala lor nocturnă. În aprilie, un hipopotam a fost lovit mortal de un camion.
La sfârşitul anilor 1980, Pablo Escobar a adus mai multţi hipopotami la grădina zoologică din fantastica sa hacienda, situată la aproximativ o sută de kilometri sud-est de Medellin. Când a murit - a fost ucis de poliţie în 1993 -, animalele au fost lăsate în voia sorţii şi s-au reprodus necontrolat într-o regiune străbătută de râuri, mlaştini şi mlaştini. Un habitat perfect pentru acest mamifer, care stă în apă cea mai mare parte a zilei înainte de a ieşi la amurg prin iarbă.
În timp ce cercetătorii de la Universitatea Naţională, un organism public, estimează că s-ar putea ajunge la o mie de exemplare până în 2035, dacă populaţia nu este controlată, organizaţiile de protecţie a animalelor subliniază că sterilizarea provoacă suferinţă pentru animale şi pune în pericol viaţa veterinarilor.
David Echeverri, un reprezentant al organizaţiei care se va ocupa de operaţii, recunoaşte riscul de reacţii alergice la anestezic, care ar putea duce la moartea animalului.
