De ce Catedrala Națională ar putea reprezenta o provocare pentru Moscova. Analist: „Este o competiție a puterii soft”
Inaugurată recent în București, Catedrala Națională a devenit, totodată, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, în timp ce Rusia încearcă să-și exercite influența spirituală în regiune.
„În 1712, pe o insulă de la marginea Golfului Finlandei, un simbol al puterii ruse a răsărit din mlaștini. Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg a fost primul monument construit în noua capitală a lui Petru cel Mare. Proiectată de un italian, ea întruchipa noul imperiu orientat spre Europa al țarului constructor de nave: ortodoxă în esență, occidentală în aparență. Timp de aproape trei secole, a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Până acum. După 15 ani de construcție, Catedrala Națională a României și-a deschis porțile duminica trecută. Construită în centrul politic al Bucureștiului, lângă Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului, cea mai înaltă dintre cupolele sale aurite se înalță deasupra orizontului orașului la o înălțime de 127 de metri” - astfel începe un articol semnat de publicația The Times despre ce ar putea să însemne Catedrala Națională din București pentru Moscova.
Astfel, conform sursei citate, noua catedrală este privită nu doar ca un simbol al credinței majoritare, ci și ca un instrument de putere soft (influența exercitată prin mijloace culturale, religioase, educaționale sau morale, nu prin forță militară sau presiune economică - n.r.) și o afirmare a influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est, într-un context în care Rusia încearcă să-și mențină influența religioasă în regiune.
Catedrala Națională, întâmpinată cu cinism în Rusia
De asemenea, analiștii consideră că deschiderea are și o semnificație geopolitică, reprezentând o alternativă simbolică la influența Bisericii Ortodoxe Ruse, puternic asociată cu regimul de la Kremlin și cu ideologia războiului din Ucraina.
Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au făcut comentarii oficiale, dar noua biserică din București a fost întâmpinată cu cinism în Rusia, iar canalele Telegram pro-Kremlin au pus la îndoială legitimitatea României ca națiune ortodoxă.
TASS, unul dintre canalele de propagandă ale Kremlinului, a relatat că oficialii români, inclusiv prim-ministrul Ilie Bolojan, au fost huiduiți la ceremonia de inaugurare și numiți „hoți” de către unii dintre cei prezenți. Rusia a fost acuzată că s-a amestecat în alegerile prezidențiale din România de anul trecut, inclusiv prin eforturi de influențare online concentrate pe susținerea candidatului eurosceptic de extremă dreapta, Călin Georgescu.
Între timp, în spațiul ortodox se observă o reconfigurare a influenței religioase, mai ales în Moldova, unde tot mai mulți clerici și credincioși se îndreaptă spre Biserica Ortodoxă Română, mai scriu jurnaliștii publicației The Times.
Potrivit experților, amplasarea catedralei lângă Parlament și Ministerul Apărării nu este întâmplătoare: construcția marchează o simbolică trecere de la moștenirea comunistă la afirmarea identității naționale și spirituale, iar prin dimensiunile sale, transmite ideea că religia și valorile tradiționale se află „deasupra trecutului”, observă The Times.
Însă Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, a afirmat că noua catedrală este mai mult decât un simbol al mândriei țării pentru credința ortodoxă majoritară. Deschiderea are și o semnificație geopolitică.
Biserica Ortodoxă Rusă este de departe cea mai mare dintre cele 17 biserici autonome care urmează ortodoxia răsăriteană și are peste 90 de milioane de membri la nivel global. Biserica Ortodoxă Română are aproximativ 19 milioane de membri.
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a jucat un rol din ce în ce mai important în ideologia de război a Kremlinului. Sub conducerea spirituală a patriarhului Kirill, un aliat apropiat al lui Putin, aceasta a fuzionat ortodoxia cu naționalismul. Kirill a descris guvernarea lui Putin ca fiind „un miracol al lui Dumnezeu” și a justificat războiul din Ucraina ca fiind o luptă împotriva „forțelor răului”.
În primul rând al ceremoniei de inaugurare de duminică a stat Maia Sandu, președinta Moldovei. În Moldova, o țară profund religioasă, bisericile ortodoxe ruse și românești sunt în competiție. Până la 86% dintre moldoveni aparțin Bisericii Ortodoxe Moldovenești, care se află sub Patriarhia Moscovei, dar Mitropolia Basarabiei, sub Biserica Ortodoxă Română, care susține aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, câștigă tot mai mult sprijin.
De ce ar fi o „competiție” a puterii soft
„După invazia pe scară largă a Ucrainei, putem vedea cum Biserica Rusă își pierde influența în Moldova”, a spus Plesca. „Majoritatea bisericilor din Moldova sunt subordonate Rusiei. Dar am văzut de la izbucnirea războiului că oamenii s-au îndepărtat cu adevărat de Biserica Rusă, mulți clerici alegând să-și mute biserica de la Biserica Rusă la Biserica Română din cauza discursurilor pe care le promovează.”
Întrucât o serie de preoți și membri ai Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei, în special din Moldova, unde majoritatea populației vorbește limba română, au devenit deziluzionați de afinitatea Bisericii Ortodoxe Ruse cu Kremlinul, Pleșca a afirmat că deschiderea Catedralei Naționale a României este un gest simbolic menit să ofere o alternativă.
„Este o competiție a puterii soft”, a spus el. „Sunt din ce în ce mai multe țări care nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica rusă promovată în aceste biserici. Aceasta va fi cea mai mare și mai înaltă biserică ortodoxă din lume și cred că este un simbol foarte vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est”.
În ciuda schimbării dinamicii puterii și a tensiunilor crescânde între Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, Lucian Leuștean, expert în creștinismul ortodox oriental și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale nu are atât de mult legătură cu rivalitatea cu Moscova, cât cu afirmarea identității naționale române.
„Nu este vorba despre a provoca Moscova, ci mai degrabă despre a spune: uite, asta am reușit să facem. Adică, și locația este foarte interesantă. Se află lângă Ministerul Apărării și foarte aproape de Casa Poporului, parlamentul. Deci avem acest triunghi”, a spus Leuștean.
„Parlamentul, ca în multe alte țări, nu se bucură de un nivel foarte ridicat de încredere, dar biserica și armata sunt instituțiile cele mai de încredere din țară. Cred că locația și faptul că acum este mai mare, mai înalt decât parlamentul, cred că acesta era mesajul – că parlamentul, Casa Poporului, așa cum era cunoscut în timpul comunismului, era viitorul țării. Dar acum, fiind mai înaltă, aceasta este un simbol al faptului că religiozitatea este deasupra comunismului, este deasupra a ceea ce a fost în trecut”, a adăugat expertul.
