De ce America nu are trenuri de mare viteza - O poveste despre mentalitate, prioritati si politica

61559749

Desi este o tara bogata care a dus la bun sfarsit proiecte uimitoare, SUA nu are trenuri de mare viteza si nici nu va avea o astfel de retea in viitorul previzibil.

Vorbim de un paradox al infrastructurii, dar explicatiile sunt multe si interesante, tinand atat de mentalitatea locuitorilor, cat si de sistemul politic.

China are 14.000 km de linii de mare viteza, Spania are circa 3.000, iar Japonia si Franta au peste 2.000. Pana si statul dictatorial Uzbekistan are o linie de 350 km pe care trenurile depasesc 230 km/h. In aceste conditii este de mirare ca SUA, lider in atatea domenii tehnologice, nu are trenuri de mare viteza si pe cele mai rapide linii sunt atinse viteze de 170-180 km/h si foarte rar, peste 200 km/h. Mai mult, SUA are o istorie bogata in domeniul trenurilor de mare viteza, un exemplu clar fiind ca in 1934 existau trenuri ce puteau atinge 180 km/h

Care sunt explicatiile situatiei din prezent? Foarte multe si diverse. Americanii iubesc automobilele, orasele de acolo au fost in ideea de a fi loc pentru automobile, iar transportul in comun lipseste in multe locuri, facand extrem de dificila deplasarea fara autoturism personal.

Apoi, tara care acum 150 de ani construia cai ferate intr-un ritm nebunesc si era, alaturi de Anglia, pionier in domeniu, a ajuns sa aiba o retea feroviara invechita si controlata de firmele de transport de marfa. Pe caile ferate din SUA transportul de marfa este la superlativ, cantitatile sunt uriase si companiile feroviare de transport de marfa detin segmente intregi din caile ferate si nu sunt incantate de ideea de a face loc trenurilor de pasageri.

Dar prinicpalul motiv tine de sistemul politic in care puterea de decizie a guvernului federal este foarte scazuta, multe hotarari fiind luate la nivelul fiecarui stat. Si cum SUA are 50 de state, colaborarea intre ele pentru o ruta de lung parcurs si coordonarea prioritatilor, astfel incat sa coincida, sunt lucruri greu de atins.

Apoi, birocratia face ca pana la decizia acordarii unor fonduri pentru proiecte, sa fie nevoie de numeroase studii de fezabilitate care de multe ori se refera la proiecte nerealiste.

Citeste restul articolului AICI

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Povesti cu spionii militari romani in Afganistan. Soldatii americani ii lauda pe partenerii din Carpati

David Petraeus (fost sef al trupelor SUA in Afganistan) i-a povestit ziaristului american Bob Woodward ca, la momentul venirii sale in Afganistan, a gasit un singur batalion aliat care transmitea impecabil informatii americanilor: batalionul romanesc.

Un medic si o misionara vindecati de Ebola au fost externati, in Statele Unite

Un medic si o misionara infectati cu virusul Ebola in Liberia si tratati in Statele Unite au fost externati, anunta autoritatile americane.

Criza in Ucraina. Kievul sustine ca a capturat doua blindate ale armatei ruse in luptele din Lugansk

21 august 2014. Kievul a afirmat joi ca a capturat doua blindate apartinand unei divizii aeropurtate a armatei ruse, in timpul confruntarilor din jurul bastionului separatist Lugansk.

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.