Cursa dintre SUA și China pentru colectarea de probe de pe Marte se intensifică. NASA vrea să reducă costurile
NASA a anunţat marţi că ar putea apela la SpaceX a lui Elon Musk sau la Blue Origin a lui Jeff Bezos pentru a reduce costurile în creştere ale returnării pe Pământ a rocilor marţiene colectate de roverul Perseverance, transmite AFP.
Planificată iniţial să livreze 30 de tuburi de probă pe Pământ până în anii 2030, misiunea Mars Sample Return s-a confruntat cu cheltuieli în creştere şi întârzieri, determinând agenţia spaţială americană să exploreze soluţii mai raţionalizate.
Pivotarea are loc în timp ce China avansează către o misiune mai simplă de returnare a mostrelor „grab-and-go” către Planeta Roşie „în jurul anului 2028”, potrivit presei de stat, ceea ce ar putea să o transforme în prima naţiune care realizează această performanţă.
Bill Nelson, administratorul NASA demisionar, a dezvăluit marţi că agenţia evaluează două potenţiale arhitecturi pentru aterizarea unei platforme robotice pe Marte, o decizie finală fiind aşteptată la mijlocul anului 2026.
Prima opţiune utilizează sistemul Sky Crane al NASA, un jetpack robotic care a coborât roverele Curiosity şi Perseverance pe suprafaţa marţiană în 2012 şi 2021.
Cel de-al doilea implică un „aterizator de mare capacitate” dezvoltat de un partener comercial pentru a plasa hardware-ul necesar pe suprafaţă.
„Ştiţi cu toţii că SpaceX şi Blue Origin au fost deja cele care şi-au exprimat interesul, dar ar putea fi şi alţii”, a spus Nelson.
În ambele scenarii, modulul de aterizare ar transporta un Mars Ascent Vehicle la scară redusă - o rachetă uşoară proiectată pentru a lansa eşantioane pe orbita planetei Marte.
Acolo, Earth Return Orbiter, în curs de dezvoltare de către Agenţia Spaţială Europeană (ESA), ar intercepta încărcătura utilă pentru călătoria înapoi pe Pământ.
NASA îşi revizuieşte, de asemenea, strategia de alimentare pentru modulul de aterizare. În locul panourilor solare, care sunt vulnerabile la furtunile de praf de pe Marte, agenţia intenţionează să utilizeze o baterie nucleară pentru căldură şi energie.
Cu opţiunea Sky Crane, NASA estimează că cheltuielile ar putea varia între 6,6 şi 7,7 miliarde de dolari - cu mult mai puţin decât cele 11 miliarde de dolari prevăzute în planul iniţial, conform unui audit independent.
Parteneriatul cu furnizori comerciali ar putea reduce şi mai mult costurile, la între 5,8 şi 7,1 miliarde de dolari, iar întoarcerea este preconizată între 2035-2039, faţă de 2040 conform planului iniţial.
Calendarul misiunii depinde de variabile precum finanţarea anuală din partea Congresului şi dacă NASA şi ESA optează pentru un zbor direct de pe Marte pe Pământ sau pentru un ocol către o „orbită cislunară” în jurul Lunii, de unde ar trebui recuperate mostre.
Între timp, misiunea mai simplă a Chinei ar putea livra mostre cu ani înaintea NASA, marcând o victorie simbolică semnificativă. Nelson a minimalizat comparaţiile dintre cele două programe, subliniind complexitatea şi amploarea efortului NASA.
„Nu puteţi compara cele două - a noastră... este o misiune extrem de bine gândită, creată de comunitatea ştiinţifică a lumii”, a spus el.
Perseverance a aterizat pe Marte în 2021 pentru a căuta dovezi ale vieţii microbiene antice de acum miliarde de ani, când planeta era mai caldă şi mai umedă.
