Cum se proteja Finlanda de Rusia înainte de NATO. Aproape toată populație are acces instant la buncăre antinucleare moderne
Suedia a confirmat oficial că va cere să fie primită în Alianța Nord-Atlantică. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO marchează una dintre cele mai importante decizii geopolitice de după destrămarea URSS.
Dacă vice-ministrul rus de Externe vorbea de dimineață despre consecințe de anvergură, Vladimir Putin a spus tot luni că extinderea NATO nu constituie o amenințare imediată.
Totuși, desfășurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor țări va duce la un răspuns din partea Rusiei, a adăugat liderul de la Kremlin.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În luna martie, premierul social-democrat al Suediei s-a pronunțat categoric împotriva aderării la NATO. Opt săptămâni mai târziu, Magdalena Andersson și-a schimbat radical poziția, iar duminică seară a făcut anunțul.
Magdalena Andersson, premierul Suediei: ”Am luat decizia în guvern să informăm neîntârziat NATO despre dorința noastră de a adera la Alianță”.
Deși nu are graniță cu Rusia, Suedia deține Insula Gotland, de mare importanță strategică, aflată la aproximativ 300 km de trupele și echipamentele Rusiei din Kaliningrad.
În Finlanda vecină, parlamentul e așteptat să aprobe în zilele următoare decizia de aderare la NATO. Aproape 80% dintre finlandezi susțin intrarea în alianță.
”- Nu sunteți îngrijorată că, dacă intrați în NATO, va urma o agresiune din partea Rusiei?
- Păi, tocmai de asta vrem în NATO. Rusia e o țară care respectă doar puterea, nimic altceva”.
Annalena Baerbock, ministrul german de Externe: ”Suedia și Finlanda, dacă sunteți gata de aderare, noi suntem pregătiți să vă primim”.
Puterea de la Ankara consideră totuși că este momentul oportun să obțină ceva de la partenerii din NATO, așa că a ridicat obiecții față de primirea celor două țări nordice în Alianță.
Turcia se împotrivește aderării Suediei și Finlandei la NATO
Printre altele, regimul Erdogan acuză Suedia și Finlanda că au oferit adăpost militanților din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, pe care turcii îi consideră teroriști.
Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe: ”Am spus foarte clar, atașând și documente doveditoare, că suntem deranjați de sprijinul arătat de aceste țări (Finlanda și Suedia) față de terrorism”.
Jens Stoltenberg, secretar general NATO: ”Ca întotdeauna, în NATO, când sunt îngrijorări, întrebări, îndoieli, stăm la masă și discutăm. Sunt încrezător că vom putea răspunde îngrijorărilor Turciei într-un fel care să nu întârzie procesul de integrare a celor două țări. Ratificarea în cele 30 de parlamente o să ia ceva timp, e inevitabil. Dar planul e ca procesul să se deruleze mai repede decât oricând în istoria Alianței”.
Vladimir Putin: ”Integrarea acestor țări în NATO nu reprezintă o amenințare imediată pentru Rusia. Dar instalarea de infrastruri militare NATO pe teritoriul lor va atrage, evident, un răspuns din partea Rusiei, unul proporțional cu amenințarea creată”.
Finlanda are peste 50.000 de buncăre
În ultimii 73 de ani, de când s-a fost creată Alianța Nord Atlantică, Suedia și Finlanda au refuzat să adere, optând pentru o politică oficială atent elaborată de nealiniere și neutralitate.
Asta nu însemna totuși că suedezii și finlandezii au dormit liniștiți. Finlanda este pregătită de zeci de ani să facă față unei eventuale agresiuni rusești.
Nic Robertson, CNN: ”Când un garaj nu este de fapt un garaj? Atunci când face parte dintr-o rețea de tuneluri și buncăre, vitale în caz de război”.
Tomi Rask, de la Departamentul de Salvare al orașului Helsinki, face oficiile de gazdă prin acest imens buncăr, tăiat la 20 de metri sub pământ, în roca de bază de sub Helsinki.
Guvernul finlandez a construit buncăre din anii 1960: 5.500 sunt doar în Helsinki, peste 50.000 în toată țara. Suficient cât să încapă 80% din populația de 5,5 milioane a țării.
Anvergura buncărului nu este însă singura surpriză. Unele zone sunt deschise publicului. Tarifele pentru închirierea spațiului ajută la costurile de întreținere.
Roca veche de 2 miliarde de ani absoarbe radiațiile, iar pereții curbați absorb șocurile
În caz de urgență, toate echipamentele sportive sunt stivuite, sunt instalate paturi și tot spațiul este împărțit în adăposturi separate.
Nu sunt doar săli de sport, ci și spații de joacă pentru copii, probabil cele mai sigure din lume, dar și cafenele, chiar și o piscină.
”Un bazin de dimensiuni olimpice!?! Wow!”.
Uși blindate, bariere anti-gaze, zone de decontaminare, rocă de bază veche de 2 miliarde de ani, toate acestea sunt mai mult decât rezistente la explozii.
”- Deci, în cazul unui atac nuclear, roca absoarbe radiațiile?
- Da, asta e ideea. Iar pereții tunelurilor sunt curbați pentru a absorbi din șocul unei explozii”.
În acest punct se pot vedea clar diferitele straturi ale pereților, pentru că recent a început lucrul la extinderea uriașului adăpost.
