Cum s-au împărțit grupurile politice în noul Parlament European. Formațiunea extremistă creată de Viktor Orban, printre forțe

parlamentul european
Getty

Alegerile europarlamentare din 6-9 iunie 2024 au schimbat proporţiile de influenţă ale familiilor politice europene şi au determinat formarea de noi grupuri în structura Parlamentului European (PE).

Astfel, din cele 720 de locuri ocupate de eurodeputaţii din 27 de ţări membre s-au format opt grupuri politice, potrivit datelor publicate de https://elections.europa.eu şi www.europarl.europa.eu.

* Grupul Partidului Popular European (PPE) - 188 eurodeputaţi, faţă de 179 la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Manfred Weber (Germania);

* Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) - 136 eurodeputaţi, faţă de 138 la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Iratxe García Pérez (Spania).

* Patriots for Europe - ''Patrioţi pentru Europa'', noul grup politic de dreapta radicală creat la iniţiativa premierului ungar Viktor Orban şi care devine a treia forţă politică din Parlamentul European - 84 eurodeputaţi; lider: Jordan Bardella (Franţa).

Citește și
sosoaca
Prima intervenție, primul scandal marca Șoșoacă. Ce a făcut reprezentanta României în Parlamentul European
Detalii terifiante. Soția unui preot din Vaslui a făcut autostopul, iar a doua zi Maricela a fost găsită moartă

* Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) - 78 eurodeputaţi, faţă de 69 de membri la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Nicola Procaccini (Italia) şi Joachim Brudzinski (Polonia);

* Grupul Renew Europe - 77 eurodeputaţi faţă de 98 membri la încheierea mandatului 2019-2024; lider: Valerie Hayer (Franţa);

* Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Greens/EFA) - 53 eurodeputaţi, faţă de 70 la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Theresa Reintke (Germania) şi Bas Eickhout (Ţările de Jos).

* Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL) - 46 eurodeputaţi faţă de 37 la încheierea mandatului 2019-2024; lideri: Manon Aubry (Franţa) şi Martin Schirdewan (Germania).

* Europe of Sovereign Nations (ESN) - ''Europa Naţiunilor Suverane'', noul grup care include şi partidul de extrema dreaptă german Alternativa pentru Germania (AfD) - 25 eurodeputaţi; lideri: Rene Aust (Germania) şi Stanislaw Tyszka (Polonia), conform politico.eu.

Pentru a forma un grup politic sunt necesari 23 de membri, iar cel puţin un sfert din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Eurodeputaţii nu pot face parte din mai mult de un grup politic. Unii membri ai PE nu aparţin niciunui grup politic, fiind încadraţi ca deputaţi neafiliaţi, potrivit europarl.europa.eu. În actuala Sesiune constitutivă 33 de eurodeputaţi sunt neafiliaţi, potrivit https://results.elections.europa.eu.

Fiecare grup politic îşi asigură organizarea internă, prin desemnarea unui preşedinte (sau a doi copreşedinţi, în cazul anumitor grupuri), a unui birou şi a unui secretariat. Distribuţia locurilor deputaţilor în hemiciclu se face în funcţie de apartenenţa politică, de la stânga la dreapta, cu acordul preşedinţilor de grup.

Înaintea fiecărui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente. Grupul politic adoptă o poziţie în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot, potrivit europarl.europa.eu.

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Kosovo l-a descris în două cuvinte pe Mircea Lucescu, după meciul de la Priștina
Presa din Kosovo l-a descris în două cuvinte pe Mircea Lucescu, după meciul de la Priștina
Citește și...
POLITICO, despre aleasa României: Șoșoacă va aduce un preot ca să sfințească Parlamentul European. ”Aici se întâlnesc dracii”
POLITICO, despre aleasa României: Șoșoacă va aduce un preot ca să sfințească Parlamentul European. ”Aici se întâlnesc dracii”

Diana Șoșoacă va aduce un preot ca să sfințească Parlamentul European, pentru că acolo ”se întâlnesc dracii”, iar la primul său vot ca europarlamentar a scris pe buletinul de vot mesaje anti-UE, LGBT și Ucraina.

 

Prima intervenție, primul scandal marca Șoșoacă. Ce a făcut reprezentanta României în Parlamentul European
Prima intervenție, primul scandal marca Șoșoacă. Ce a făcut reprezentanta României în Parlamentul European

Prima intervenție în Parlamentul European, primul incident. Discursul Dianei Șoșoacă a fost întrerupt de Roberta Metsola, președintele legislativului Uniunii Europene, în cadrul unei dezbateri privind sprijinul pentru Ucraina.  

Parlamentul European respinge propunerea de extremă dreaptă de a dezbate tentativa de asasinat a lui Trump
Parlamentul European respinge propunerea de extremă dreaptă de a dezbate tentativa de asasinat a lui Trump

Parlamentul European a respins o propunere de extremă dreaptă de a discuta despre tentativa de asasinare a lui Donald Trump și creșterea violenței politice.

Noul Parlament European îşi alege marţi liderii sub presiunea extremei drepte. Votul pentru Ursula von der Leyen are loc joi
Noul Parlament European îşi alege marţi liderii sub presiunea extremei drepte. Votul pentru Ursula von der Leyen are loc joi

Parlamentarii vor decide soarta liderilor UE începând de marți, când Parlamentul European se reunește pentru prima dată de la alegerile din iunie.

Recomandări
Incendiile de vegetație provoacă dezastru în întreaga țară. Salvatorii au ajuns să lupte și cu inconștiența oamenilor
Incendiile de vegetație provoacă dezastru în întreaga țară. Salvatorii au ajuns să lupte și cu inconștiența oamenilor

Este în continuare prăpăd în multe județe din țară din cauza incendiilor de vegetație.

Filmul românesc „Anul Nou care n-a fost” a câștigat Premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de la Veneția
Filmul românesc „Anul Nou care n-a fost” a câștigat Premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de la Veneția

Vin vești minunate de la Festivalul de Film de la Veneția! „Anul Nou care n-a fost”, regizat și scris de Bogdan Mureșanu, a câștigat Premiul FIPRESCI, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film.  

Proteste uriașe în Franța faţă de numirea lui Michel Barnier în funcţia de premier. Macron, acuzat că „a furat” alegerile
Proteste uriașe în Franța faţă de numirea lui Michel Barnier în funcţia de premier. Macron, acuzat că „a furat” alegerile

Zeci de mii de persoane au ieşit sâmbătă în stradă în Franţa pentru a protesta faţă de numirea lui Michel Barnier în funcţia de premier, stânga acuzându-l pe Emmanuel Macron că „a furat alegerile” prin numirea unui politician de centru-dreapta.