Cum explică Suedia și Finlanda schimbarea de atitudine privind NATO: ”E un gest de pace!”
Nimeni nu ar trebui să-şi facă iluzii că Rusia va accepta, pur şi simplu, ca Suedia şi Finlanda să intre în NATO, a declarat vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov.
Oficialul rus a mai adăugat că situaţia în lume se va schimba drastic după acest moment.
Reacţia Moscovei vine după ce premierul Suediei a anunţat că susţine aderarea la Organizaţia Atlanticului de Nord.
Suedia se apropie tot mai mult de Alianța nord-Atlantică. Partidul Social Democrat, aflat la putere în Suedia, a anunțat că susține aderarea țării la NATO. Drept urmare, premierul Suediei va cere sprijinul parlamentului de la Stockholm pentru începerea formalităţilor.
Magdalena Andersson, premierul Suediei: ”Politica noastră de nealiniere militară de 200 de ani a servit bine Suediei, dar problema este dacă nealinierea militară va continuă să ne servească şi de acum. Iar invazia neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei nu este doar ilegală și nejustificată, ci subminează și ordinea securităţii europene pe care şi Suedia își construiește securitatea."
În Finlanda, Parlamentul e așteptat să aprobe în zilele următoare decizia de aderare la NATO. De vină pentru schimbarea de poziție a Finlandei e invazia rusă în Ucraina, spun oficialii de la Helsinki.
Sanna Marin, premierul Finlandei: ”Decizia de a ne alătura NATO e un gest de pace, pentru a ne asigura că nu va mai fi niciodată un război în Finlanda. Am avut războaie cu Rusia și nu vrem un asemenea viitor pentru noi sau pentru copiii noștri”.
În marea lor majoritate, finlandezii susțin aderarea la NATO.
Cetățean finlandez: ”Trebuie să fim mai puternici. Rusia e o țară care respectă doar puterea, nimic altceva. Forța e echilibrată tot de forță, iar acum vom avea asta cu ajutorul NATO.”
Un supraviețuitor al războiului ruso-finlandez din 1939 crede că, cel puțin pentru moment, nu există riscul unui conflict direct cu Rusia.
Seppo Koivupuro, supraviețuitor de război: ”Nu sunt îngrijorat, relațiile sunt foarte deteriorate cu guvernul lui Putin, dar nu atât de grav încât să ne atace aici, nu cred asta. Nu mi-e teamă, dar sunt întristat.”
În Finlanda locuiesc și mulți ruși, plecați din țara lor din cauza regimului Putin, pe care îl consideră vinovat pentru declanșarea invaziei din Ucraina.
Maria Taina-Parviainen, cetățean rus care trăiește în Finlanda: ”E vina lui (Putin), îi urăște pe ruși, urăște toate popoarele. Îi ucide pe ruși... nu e deloc un patriot, cu siguranță.”
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, prezent la reuniunea informală a Alianței de la Berlin, spune că sunt făcute toate demersurile pentru că Finlanda și Suedia să fie primite cu căldură în Alianță: ”Nu avem niciun fel de indiciu că există intenții sau capabilități militare ale Federației Ruse pentru a riposta la o eventuală aderare a acestor două țări. Președintele Putin obține exact opusul a ceea ce își propune - la fiecare declarație de amenințare din partea Moscovei sprijinul opiniei publice din cele două țări pentru aderarea la NATO crește.”
Rămâne, însă, problema opoziţei Turciei, în privinţa intrării în NATO a Finlandei şi Suediei, care insistă că cele două ţări adăpostesc terorişti din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, cunoscut drept PKK. Mai mult, ridică noi pretenţii.
Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe: "Din păcate, aceste două țări continuă să impună restricții Turciei în ceea ce privește produsele lor din industria de apărare, restricţii cu privire la permisele de export. Este inacceptabil ca o țară membră NATO să impună o restricție unei țări aliate NATO sau să nu îi acorde permise (de export)”.
Însă, secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat după reuniunea de duminică de la Berlin că a discutat cu omologul său turc despre preocupările Turciei şi şi-a exprimat încrederea că se va ajunge la consens
.webp)
