Cum au ajuns rușii să facă ce vor în Austria, în inima Uniunii Europene. Scandalul de spionaj care cutremură Viena
Austria a permis Moscovei să infiltreze profund structurile sale de securitate, transformându-și practic propriul teritoriu din inima Uniunii Europene în teatru de operațiuni pentru spionajul rusesc, reiese dintr-o analiză publicată de EFE.
Viena, un cuib de spioni în timpul Războiului Rece, este din nou scena unei intrigi demne de un roman de John le Carre, care scoate la iveală infiltrarea profundă a Rusiei în forţele de securitate ale Austriei, ţară membră a UE, şi în partidul de extremă-dreapta, care conduce în sondaje, comentează miercuri EFE.
Această istorie, care implică un fost agent austriac de contraspionaj, un jurnalist de investigaţie de renume, o reţea de agenţi ruşi şi un austriac fugar care orchestrează operaţiuni pentru Kremlin din Rusia, arată acţiunile agresive ale Moscovei în centrul Europei.
Primul personaj este Egisto Ott, un fost agent al serviciului austriac de contraspionaj BVT, arestat la sfârşitul lunii martie sub acuzaţia de transmitere de informaţii clasificate către Rusia şi către Jan Marsalek, un compatriot care a fugit în Rusia.
Ott a adunat de-a lungul anilor informaţii despre opozanţi ai regimului rus refugiaţi în Europa, inclusiv foşti membri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) sub noi identităţi, precum şi politicieni şi jurnalişti.
Deşi a fost suspendat din BVT în 2017, fostul agent a continuat să aibă acces la informaţii confidenţiale despre mişcările persoanelor pe care Moscova dorea să le găsească.
Al doilea personaj este Jan Marsalek, fostul număr doi în sistemul falimentar de plăţi online Wirecard, iar de la dezvăluirea unei fraude de 1,9 miliarde de euro la mijlocul anului 2020, unul dintre cei mai căutaţi infractori din lume.
Urmele i-au fost pierdute în iunie 2020, când a călătorit de la Viena în Belarus cu un avion privat.
Acum, pe lângă faptul că este acuzat de uriaşa escrocherie în cazul Wirecard, Marsalek a fost pus sub acuzare pentru spionaj în favoarea Rusiei, după cum a dezvăluit săptămânalul german Der Spiegel şi a confirmat o anchetă efectuată în Austria.
Austria a livrat informații prețioase Kremlinului
Una dintre ţintele prioritare a fost Christo Grozev, un jurnalist de investigaţie bulgar stabilit la Viena până în 2023 şi care a dat mari dureri de cap Kremlinului.
Activitatea sa la platforma media de investigaţii Bellingcat a avut un rol esenţial în identificarea responsabililor pentru doborârea, în 2014, a avionului MH17 deasupra estului Ucrainei, în care şi-au pierdut viaţa 298 de persoane.
Grozev a identificat, de asemenea, agenţi ai Moscovei care i-au otrăvit pe fostul agent secret Serghei Skripal în Anglia şi pe Aleksei Navalnîi, defunctul lider al opoziţiei ruse.
Ott a transmis adresa lui Grozev din Viena şi a furnizat informaţii despre securitatea acestuia unor agenţi ruşi care au pătruns în casa jurnalistului în iunie 2022 şi i-au furat laptopul şi un stick USB.
În plus, copii ale memoriei telefoanelor mobile a trei înalţi funcţionari de la Ministerul de Interne austriac - furate de complicii lui Ott - au fost trimise la Moscova.
Mai mult, Ott l-a ajutat pe Marsalek să intre în posesia unui dispozitiv SINA, unul dintre cele mai avansate aparate criptografice folosite în Occident, care, potrivit presei austriece, a ajuns în Rusia sau Iran.
Arestarea în Marea Britanie a spionilor implicaţi în spargerea domiciliului lui Grozev şi informaţiile transmise Austriei de serviciile secrete britanice MI5 au dus la arestarea lui Ott în martie.
Superiorul lui Ott în cadrul BVT, Martin Weiss, care a fugit în Dubai, este de asemenea anchetat sub suspiciunea că ar fi furnizat informaţii lui Marsalek, racolat de spionajul rus încă din 2014.
La rândul său, Grozev a părăsit Viena în 2023 pentru SUA când a fost informat că Austria nu-i mai poate garanta siguranţa şi a suspectat Rusia vrea să-l asasineze.
Partidul preferat de austrieci în sondaje este declarat pro-rus
Acest caz, despre care apar noi detalii zilnic, a zguduit scena politică austriacă, iar prima reacţie a guvernului, condus de Partidul Popular (conservator), a fost de a anunţa o înăsprire a legilor privind spionajul.
Actuala legislaţie austriacă pedepseşte doar spionajul împotriva instituţiilor naţionale, dar nu şi împotriva organismelor internaţionale sau a altor interese străine în Austria, ţară care găzduieşte aproximativ 30 de organizaţii din cadrul ONU sau OSCE.
Această lacună juridică a făcut din Viena, după încheierea Războiului Rece, un loc ideal pentru spionaj, având în vedere că gradul de impunitate este enorm, comentează EFE.
Un alt aspect este rolul partidului de extremă-dreapta FPO, care între 2017 şi 2019 a controlat Ministerul de Interne şi care în 2018 a semnat un acord de cooperare cu Rusia pentru a îmbunătăţi schimbul de informaţii în domeniul securităţii.
FPO, care nu-şi ascunde simpatia pentru Rusia, este lider în intenţiile de vot pentru alegerile generale din septembrie şi este condus de ministrul de interne de atunci, Herbert Kickl.
Una dintre cele mai controversate măsuri ale lui Kickl a fost reformarea BVT (unii analişti vorbesc de o "destructurare"), care era responsabilă şi de monitorizarea extremiştilor de dreapta din Austria.
Una dintre imaginile controversate ale guvernului conservator şi de extremă-dreapta de atunci îl reprezintă dansul lui Vladimir Putin cu ministrul de externe Karin Kneissl la nunta acesteia din urmă.
Potrivit săptămânalului vienez Falter, şefa diplomaţiei austriece de la acea vreme, numită de FPO şi care în prezent trăieşte în Rusia, a încercat, cu ajutorul lui Ott, să îşi înfiinţeze propriul serviciu de informaţii în cadrul ministerului pe care îl conducea.
