Criza in Ucraina. Statele Unite se declara preocupate de o eventuala mobilizare de arme nucleare in Crimeea
Statele Unite sunt preocupate de o eventuala mobilizare de arme nucleare in Crimeea, a declarat miercuri, la Washington, seful Statului Major American Interarme, generalul Martin Dempsey, relateaza agentia Sputnik, in pagina electronica.
"Ma ingrijoreaza mult" o eventuala mobilizare de arme nucleare in Crimeea, a declarat generalul Dempsey in cadrul unei audieri in Camera Reprezentantilor.
"Unele demersuri ale Rusiei dau impresia de provocare", a adaugat el.
Potrivit unor informatii difuzate anterior, Rusia ar putea desfasura, in cadrul unor exercitii inopinate in Crimeea, bombardiere strategice Tupolev de tip Tu-22M3 (Backfire C potrivit clasificarii NATO), capabile sa transporte arme nucleare. in pofida acestor informatii, Moscova nu si-a anuntat intentia de a desfasura ogive nucleare in peninsula de la Marea Neagra.
Rusia a denuntat in repetate randuri intensificarea fara precedent a activitatilor NATO in apropierea frontierelor sale. in schimb, Statele Unite acuza Rusia ca si-a intensificat zborurile bombardierelor strategice.
Presedintele rus Vladimir Putin, care a reaparut luni in public dupa zece zile de absenta misterioasa, a ordonat fortelor armate rusesti sa efectueze multiple exercitii si manevre de razboi.
Exercitiile rusesti prevad stationarea unor sisteme de rachete de tip Iskander in Kaliningard si mobilizarea unor bombardiere nucleare strategice de tip Tu-22M3 in Peninsula ucraineana Crimeea, anexata de Moscova anul trecut, pe care Rusia le-a confiscat Ucrainei in urma cu un an.
Flota rusa de Nord a fost plasata in alerta de lupta saptamana aceasta, in cadrul unor exercitii la care iau parte aproximativ 38.000 de militari, 41 de nave, 15 submarine si 110 avioane.
Petro Porosenko a promulgat noua lege cu privire la statutul regiunilor Donetk si Lugansk
Presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a semnat miercuri decretul de promulgare a legii care prevede acordarea unui statut special zonelor rebele din regiunile Donetk si Lugansk, relateaza BBC News Online.
Potrivit noii legi, statutul special pentru zonele rebele din Donetk si Lugansk, "ocupate temporar", urmeaza sa intre in vigoare dupa alegerile locale in cele doua regiuni din estul tarii.
Liderii republicilor autoproclamate Donetk si Lugansk nu vor avea dreptul sa participe la aceste alegeri, care vor fi organizate doar dupa incetarea completa a actiunilor militare.
Kievul va coopera doar cu noii alesi in cele doua regiuni.
Noua lege "are drept scop normalizarea situatiei social-politice si functionarea administratiei locale la un nivel adecvat", a anuntat presedintele ucrainean, potrivit agentiei ruse Tass.
Insa liderii republicilor autoproclamate Donetk si Lugansk, Aleksandr Zaharcenko si Igor Plotnitki, au anuntat, intr-un comunicat comun publicat miercuri, ca nu vor ajunge la vreun compromis cu autoritatile de la Kiev atat timp cat "deciziile rusinoase" cu privire la statutul Donbasului nu vor fi anulate.
Disputa privind eventualul "statut special" al regiunilor separatiste din estul Ucrainei risca sa afecteze respectarea armistitiului fragil aflat in vigoare din 15 februarie, in pofida unor incidente armate.
Autoguvernarea zonelor aflate sub controlul insurgentilor separatisti este un element-cheie al Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie.
Ministerul rus de Externe sustine ca Administratia Porosenko a introdus "termeni suplimentari in proiectul de lege", nestipulate in acordul semnat la Minsk.
Barack Obama si Angela Merkel pledeaza pentru mentinerea sanctiunilor impuse Rusiei
Presedintele american Barack Obama si cancelarul german Angela Merkel au avut o discutie telefonica, miercuri, in cadrul careia au convenit asupra continuarii sanctiunilor impuse Rusiei pana la indeplinirea de catre Moscova a tuturor obligatiilor asumate la Minsk, relateaza agentia rusa Tass.
Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Barack Obama si Angela Merkel au purtat o discutie telefonica pe tema "evolutiei situatiei din Ucraina", unde un armistitiu fragil este in vigoare din 15 februarie, in pofida unor incidente armate.
Cei doi lideri "au reafirmat ca sanctiunile impuse Rusiei nu vor fi relaxate atat timp cat (statul rus) nu isi va indeplini obligatiile care ii revin in temeiul (intelegerilor) de la Minsk", se arata in comunicatul Casei Albe.
Liderul de la Casa Alba si cancelarul german "au convenit", de asemenea, "asupra necesitatii punerii in aplicare complete si rapide a celor trei Acordului de la Minsk, pentru a se ajunge la o solutionare de durata si pasnica a conflictului".
Totodata, Obama si Merkel au mai discutat despre "acordarea de sprijin economic Ucrainei pentru implementarea reformelor necesare", anunta Casa Alba.
Grupul de contact, din care fac reprezentanti ai Moscovei, Kievului, OSCE si lideri separatisti prorusi din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o intelegere care vizeaza sa puna capat conflictului ucrainean. intelegerea a fost negociata de catre presedintii Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Porosenko, Frantei Francois Hollande si cancelarul Germaniei Angela Merkel.
Intre masurile prevazute in documentul final se afla un armistitiu intre fortele guvernamentale ucrainene si separatistii prorusi din estul tarii, crearea unei zone demilitarizate de ambele parti beligerante, retragerea armamentului greu din regiune si un schimb de prizonieri.
Armistitiul a intrat in vigoare la 15 februarie, dar a fost deja incalcat de catre rebelii prorusi, care au preluat controlul asupra orasului Debalteve, un nod feroviar strategic din regiunea Donetk, in estul Ucrainei.
Moscova este acuzata de catre Kiev si Occident ca este implicata - cu armament si personal - in actualul conflict armat din estul Ucrainei, care dureaza de 11 luni. Rusia neaga orice implicare.
.webp)
