Criza in Ucraina. Reactia rusilor dupa ce britanicii au publicat fotografii cu sisteme de rachete rusesti Pantir in Ucraina

Citeste in acest articol:

-►Ministrul britanic al Apararii avertizeaza ca Rusia ar putea incerca sa destabilizeze Tarile Baltice
-►Angela Merkel: Europa va face totul pentru ca Rusia sa redevina partenerul ei
-►Petro Porosenko vrea un contingent international de mentinere a pacii in estul Ucrainei. Rusia se opune

Soldati ucraineni capturati

Sute de soldati ucraineni s-au retras din orasul strategic Debaltseve, din estul Ucrainei. Pe frontul imens au ramas urmele luptelor, kilometru dupa kilometru, sat dupa sat. Schimburile de focuri au fost inversunate, dupa cum se vede in imaginile filmate de o echipa a televiziunii britanice Sky News.

Citește și

Consultari intre ministrii de externe din Romania si Ucraina. Ce prevede acordul de mic trafic de frontiera

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Bine inarmati si echipati, combatantii separtisti s-au luptat cu soldatii ucraineni in retragere, pana cand acestia din urma au ramas fara munitie. In mijlocul haosului, prizonierii ucraineni erau dusi in pivnitele caselor ocupate de rebeli. Potrivit Kievului cel putin 90 de soldati ucraineni au fost capturati si cam tot atatia sunt dati disparuti.

Reactia rusilor dupa ce britanicii au publicat fotografii cu sisteme de rachete rusesti Panţîr in Ucraina

Agentia de presa rusa Sputnik, afiliata Kremlinului, a acuzat Marea Britanie ca minte atunci cand a prezentat poze cu sisteme de rachete rusesti Panţîr in Ucraina. "Daca nu ai dovada, o falsifici" acuza site-ul sputniknews.com care considera suspicios faptul ca locul, ora si data la care au fost facute acele imagini difera de la o sursa la alta. Totodata nu exista o dovada vizuala ca acele rachete sunt rusesti sau ca sunt pe teritoriul ucrainean, mai sustine sursa citata. 

Aproape 90% dintre militarii ucraineni s-au retras din Debalteve in ultimele 24 de ore

"Aproximativ 90% din personal a fost retras din Debalteve in ultimele 24 de ore", a declarat Stelmah in cadrul unei intalniri cu presa, negand ca militarii ar fi incercuiti. "Operatiunea se apropie de final", a precizat el. "Nu dezvaluim toate detaliile. Un coridor special a fost creat pentru retragerea trupelor, acesta fiind protejat de artilerie", a adaugat el.

Luptele au continuat in orasul strategic Debalteve in pofida acordului de incetare a focului de la Minsk, care a intrat in vigoare duminica.

Ministerul britanic de Externe a publicat, miercuri, fotografii cu un nou sistem de rachete rusesti Panțîr-S1, precizand ca imaginile au fost facute in estul Ucrainei, unde un armistitiu fragil este in vigoare intre armata ucraineana si rebelii prorusi. "Asa arata un Panțîr-S1 (SA-22 in clasificarea NATO) care nu este manevrat de armata ucraineana", anunta Ministerul britanic de Externe in dreptul unei fotografii.

Potrivit Foreign Office, aceste fotografii au fost facute in ultimele saptamani, si anume pe 24 ianuarie, 4 februarie si 5 februarie, la Sahtiorsk si Donetk, orase din estul Ucrainei. 

"Cerem Rusiei sa respecte pe deplin Acordul de la Minsk", scrie pe Twitter reprezentantul britanic la NATO, Adam Thomson.

2/2 "We call on #Russia to fully implement its #Minsk commitments”- UK Permanent Representative to #NATO Adam Thomson pic.twitter.com/nPYV8j7OTe

— UK Delegation, NATO (@UKNATO) February 18, 2015

Grupul de contact, din care fac parte reprezentanti ai Moscovei, Kievului, OSCE si lideri separatisti prorusi din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o intelegere care vizeaza sa puna capat conflictului ucrainean.

Intre masurile prevazute in documentul final se afla un armistitiu intre fortele guvernamentale ucrainene si separatistii prorusi din estul tarii, crearea unei zone demilitarizate de ambele parti beligerante, retragerea armamentului greu din regiune si un schimb de prizonieri. Armistitiul a intrat in vigoare la miezul noptii de sambata spre duminica (0.00, ora Ucrainei si Romaniei).

La randul sau, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a indemnat, miercuri, Rusia sa inceteze sustinerea acordata insurgentilor ucraineni, sa retraga toate fortele din estul Ucrainei si sa faciliteze respectarea Acordului de la Minsk. "Indemn Rusia sa retraga toate fortele din estul Ucrainei, sa nu mai sustina insurgentii separatisti si sa respecte Acordul de la Minsk", a declarat Jens Stoltenberg in cursul unei vizite in Letonia.

Ambasadorul american in Ucraina, Geoffrey Pyatt, a acuzat inca din luna august a anului trecut Rusia ca este "implicata in mod direct" in confruntarile armate dintre rebelii prorusi si fortele guvernamentale. Moscova este "de-acum implicata in mod direct in confruntari" si si-a trimis "sistemul de aparare antiaeriana cel mai recent, care include Panțîr-S1" in estul Ucrainei, spunea la acea vreme diplomatul american.

Sistemele de rachete Panțîr-S1 (sau SA-22 in clasificarea NATO) sunt capabile sa atinga orice tinte aeriene pe o raza de 20 de kilometri si la o altitudine de 15 kilometri. Ele pot viza patru tinte simultan, iar rachetele lor pot atinge o viteza de 1.300 de metri pe secunda.

Ministrul britanic al Apararii avertizeaza ca Rusia ar putea incerca sa destabilizeze Tarile Baltice

Exista un "pericol real si prezent" ca Rusia sa incerce sa destabilizeze Tarile Baltice - Letonia, Lituania si Estonia -, a declarat miercuri ministrul britanic al Apararii, Michael Fallon, declarandu-se ingrijorat de "presiunea" exercitata asupra acestora de presedintele rus Vladimir Putin.

"Sunt ingrijorat in legatura cu Putin", le-a spus Fallon jurnalistilor de la The Times si Daily Telegraph in timpul unui zbor catre Sierra Leone, unde trupele britanice contribuie la lupta impotriva epidemiei de Ebola. "Sunt ingrijorat de presiunea lui asupra Tarilor Baltice, de modul in care testeaza NATO", a precizat el.

Fallon a declarat, de asemenea, ca NATO trebuie sa fie pregatita pentru o agresiune din partea Rusiei "indiferent ce forma va lua aceasta". "NATO se pregateste", a adaugat el, citat de BBC News Online. Fallon a afirmat ca Rusia ar putea folosi tactici ca cele pe care sustine el ca le-a folosit pentru anexarea Crimeei si in actualul conflict ucrainean.

Rusia neaga ca ii ajuta pe separatistii prorusi, desi a fost acuzata in mod repetat ca trimite arme si trupe si ca foloseste propaganda pentru a spori tensiunile. Fallon sustine insa ca situatia nu este un nou Razboi Rece, ba dimpotriva este "destul de fierbinte". "Ai tancuri si blindate care se plimba la granita ucraineana si ai un granicer eston capturat si care inca nu s-a intors. Cand ai avioane pilotate deasupra Canalului Manecii, cand ai submarine in Marea Nordului, mi se pare ca situatia se incalzeste", a precizat el.

Angela Merkel: Europa va face totul pentru ca Rusia sa redevina partenerul ei

Cancelarul german Angela Merkel a pledat miercuri, la Demmin, in nordul Germaniei, pentru ideea ca Moscova sa "redevina partenerul"  Europei, afirmand ca statele membre UE vor sa contureze "ordinea europeana impreuna cu Rusia, nu impotriva ei", relateaza agentia rusa Tass.

Statele membre UE "vor face totul pentru ca Rusia sa redevina partenerul lor", a anuntat cancelarul german in cadrul unei reuniuni a Uniunii Crestin-Democrate (CDU) la Demmin, in nordul Germaniei. "Vrem sa conturam ordinea europeana impreuna cu Rusia, nu impotriva ei", a continuat Merkel.

In acelasi timp, Angela Merkel a atentionat ca alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost "o incalcare a dreptului international". Prin urmare, a subliniat ea, "Germania si Franta nu isi vor slabi eforturile, ci vor face totul pentru ca Ucraina sa mearga pe o cale a sa, care sa respecte integritatea teritoriala".

Insa, a recunoscut cancelarul german, procesul de restabilire a pacii in estul Ucrainei va fi "foarte dificil". Totodata, Angela Merkel nu a exclus posibilitatea inaspririi sanctiunilor impotriva Rusiei daca nu se va respecta armistitiul intrat in vigoare duminica in estul Ucrainei. Anterior, la Conferinta pentru Securitate de la Munchen, care a avut loc la 7 februarie, cancelarul Germaniei a declarat, de asemenea, ca "Europa vrea sa-si contureze securitatea impreuna ca Rusia, nu impotriva ei".

Liderii occidentali si Kievul acuza Rusia ca alimenteaza conflictul furnizandu-le arme si antrenandu-i pe separatistii prorusi care lupta impotriva fortelor ucrainene in estul Ucrainei, dar si ca trimite trupe peste granita pentru a participa la lupte. Moscova neaga acuzatiile care i se aduc.

Petro Porosenko vrea un contingent international de mentinere a pacii in estul Ucrainei

Presedintele ucrainean Petro Porosenko a solicitat miercuri seara, la Kiev, mobilizarea unui contingent de mentinere a pacii sub mandat ONU in zona de conflict din estul Ucrainei, relateaza Ukrinform.

"Astazi va propun sa analizati problema privind invitarea unui contingent de mentinere a pacii in Ucraina, care isi va desfasura misiunea in baza unui mandat al Consiliului de Securitate al ONU. Cel mai bun format pentru noi ar fi o misiune de poliție a Uniunii Europene", s-a adresat presedintele ucrainean membrilor Consiliului National de Securitate, reunit miercuri seara la Kiev.

Potrivit lui, un contingent international poate fi "cel mai eficient si optim garant al securitatii" in estul Ucrainei, afectat de lupte intre fortele proguvernamentale si separatistii prorusi. "Am discutat aceasta problema la Minsk cu presedintele Frantei (Francois Hollande), cancelarul Germanei (Angela Merkel) si presedintele Rusiei (Vladimir Putin). Vom incepe un demers oficial in acest sens pe langa partenerii nostri pentru a asigura pacea", a anuntat el.

Pe de alta parte, Petro Porosenko a afirmat ca sase membri ai fortelor armate ucrainene au fost ucisi in cursul retragerii din zona orasului Debalteve, un nod feroviar strategic din regiunea Donetk.

Luptele au continuat in acest oras in pofida acordului de incetare a focului de la Minsk, care a intrat in vigoare duminica. Fortele separatiste sustin ca au preluat controlul asupra orasului si le-au oferit trupelor ucrainene sansa de a se preda si de a depune armele, o afirmatie negata de Kiev.

Guvernul a recunoscut insa ca mai multi militari au fost luati prizonieri, dar nu a precizat care este numarul lor exact.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl