Criza in Ucraina. In ciuda armistitiului, luptele pentru orasul-cheie Debaltseve continua. Mesajul Statelor Unite
17 februarie 2014. Washingtonul si Uniunea Europeana au cerut oprirea imediata a luptelor in estul Ucrainei. Teoretic, in zona este pace incepand de duminica.
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV
Cititi in acest articol:
-► Porosenko si Kerry au discutat despre situatia din estul Ucrainei
-► Jens Stoltenberg: NATO nu cauta confruntarea cu Rusia
-► Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat cu peste 5.600 de morti pana la 12 februarie, anunta ONU
UPDATE ORA 19:00 Cele doua parti se banuiesc reciproc de incalcarea armistitiului, dar Statele Unite au acuzat Moscova si pe rebeli, carora le-au cerut sa inceteze imediat atacurile. In aceasta situatie tensionata, ambele parti amana sa puna in aplicare a doua faza a armistitiului, adica retragerea armamentului greu pentru a crea o zona demilitarizata.
UPDATE ORA 11:00 Presedintele Klaus Iohannis l-a primit marti, la Palatul Cotroceni, pe Ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, aflat in vizita oficiala la Bucuresti, seful statului exprimandu-si speranta ca intrarea in vigoare a armistitiului, pe 15 februarie, va fi respectata de cei implicati in conflict.
Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, discutia prilejuita de intrevederea dintre presedintele Iohannis si ministrul de externe al Ucrainei a vizat in mod deosebit perspectiva dezvoltarii relatiilor bilaterale si evolutia situatiei din Ucraina dupa semnarea noului acord de la Minsk din 12 februarie, referitor la incetarea focului in estul tarii.
Astfel, presedintele Klaus Iohannis si-a exprimat speranta ca intrarea in vigoare, la 15 februarie, a unui armistitiu neconditionat si cuprinzator, va fi respectata de toti cei implicati si va conduce la o stabilizare a situatiei in regiune.
De asemenea, presedintele Romaniei a reafirmat sustinerea fata de asigurarea integritatii teritoriale, suveranitatii si independentei Ucrainei si a transmis sprijinul ferm al Romaniei pentru continuarea parcursului european si democratic al Ucrainei.
"A fost subliniata, totodata, importanta deosebita, pentru reusita acestui demers, a continuarii si aprofundarii de catre autoritatile de la Kiev a procesului de reforma interna, mai ales in domeniul luptei anticoruptie si al consolidarii institutiilor statului", se mai mentioneaza in comunicatul Administratiei Prezidentiale.
La intalnirea de la Palatul Cotroceni au participat ambasadorul Ucrainei la Bucuresti dar si noul consilier prezidential Lazar Comanescu, numit in functie de presedinte saptamana trecuta.
UPDATE ORA 11:00 Observatori din cadrul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) au fost impiedicati sa inspecteze camioane cu "ajutoare umanitare" trimise de Rusia, la Lugansk, a anuntat misiunea speciala care-si desfasoara activitatea in estul Ucrainei pe site, citata de agentia Ukrinform.
Observatorii au asistat la sosirea a 19 camioane, dintre care 12 la o fosta cofetarie, iar noua la o fabrica de paine.
Paznicii fabricii de paine au refuzat accesul observatorilor, afirma misiunea.
"Cei care descarcau bunuri au spus ca tot ceea ce descarcau erau alimente. Ei au spus ca ajutoarele medicale si materialele de constructie au fost livrate catre alte locuri in Lugansk", precizeaza misiunea pe site.
UPDATE ORA 10:00 Guvernul de la Kiev si separatistii prorusi nu au inceput sa retraga armamentul greu de pe linia frontului, depasind termenul-limita prevazut pentru miezul noptii de luni sre marti prin intelegerea de joi de la Minsk, relateaza BBC News online.
Cele doua parti au primit termen doar doua zile prin documentul final semnat pe care l-au semnat joi.
Kievul a anuntat ca nu se va retrage pana cand nu vor inceta luptele la Debalteve. Separatistii au replicat, insa, ca intelegerea nu se aplica nodului feroviar strategic, deoarece orasul este incercuit. Ei au oferit trupelor ucrainene asediate un coridor sa se retraga.
Franta, Germania si Statele Unite si-au exprimat ingrijorarea fata de continuarea luptelor in zona.
Comandamentul militar ucrainean a anuntat ca insurgentii prorusi au efectuat 112 atacuri incepand de duminica dimineata, marea majoritate la Debalteve, iar un ofiter ucrainean a declarat ca au loc confruntari armate si la orasul-port Mariupol. In schimb, rebelii au acuzat fortele ucrainene ca au bombardat aeroportul de la Donetk.
08:00 In realitate, luptele au continuat fara oprire pentru controlul orasului Debaltseve, iar schimburi de focuri sporadice au putut fi auzite aproape de aeroportul din Donetk, dar si in preajma localitatii Mariupol.
Cele doua parti se acuza reciproc de incalcarea armistitiului si evita sa inceapa retragerea armamentului greu, asa cum cere acordul de la Minsk.
Mai multi jurnalisti au profitat de incetarea, cel putin la nivel teoretic, a luptelor pentru a imortaliza de aproape distrugerile uriase suferite de aeroportul international din Donetk. In cale le-au iesit ruine, dar si resturile unor avioane de pasageri, in timp ce pe fundal au rasunat permanent focuri de artilerie.
"Pacea nu s-a instaurat inca aici. In departare se aud focuri intense de artilerie. Inca unul! Majoritatea atacurilor par sa fie directionate spre exterior. Reprezentantii Republicii Populare Donetk sustin ca au oprit atacurile", a spus Ian Pannell, corespondent BBC.
Cele doua parti si-au pasat vina incalcarii armistitiului, la Donetk.
"Fortele ucrainene au tras adineauri. Noi deschidem focul doar dupa incep sa traga inspre noi", a acuzat Edward Basurin, oficial.
Kievul sustine ca nu face decat sa raspunda celor mai bine de 100 de atacuri lansate de rebeli de la intrarea in vigoare a acordului de incetare a luptelor.
Cele mai grele lupte s-au dat pentru controlul Debaltseve, oras cheie ce leaga cele doua fiefuri rebele, Dontek si Luhansk, unde mii de soldati ucraineni au fost incercuiti de trupele rebele.
"Pentru noi a fost tot clar ca mai avem multe de facut si am spus mereu ca nu sunt garantii ca vom reusi sa facem ce am planuit. Este un proces extrem de dificil", a spus Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
Mai grav este ca de respectarea armistitiului depinde implementarea celorlalte puncte ale acordului de pace incheiat la Minsk, printre care retragerea armamentului greu.
Porosenko si Kerry au discutat despre situatia din estul Ucrainei
Presedintele ucrainean Petro Porosenko si secretarul de Stat american John Kerry au discutat la telefon despre situatia din Donbas, unde un armistitiu fragil este in vigoare, a anuntat marti noaptea biroul de presa al presedintiei Ucrainei.
Seful statului ucrainean si seful diplomatiei americane au constatat "accesul insuficient al Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE" in zona de conflict din regiunile Donetk si Lugansk, in estul tarii, se arata intr-un comunicat.
De asemenea, cei doi "si-au coordonat pozitiile legate de pasii urmatori, in special asupra proiectului de rezolutie privind Ucraina (propus) Consiliului de Securitate al ONU", se arata in comunicat.
Kerry l-a asigurat pe Porosenko de faptul ca Washingtonul va sustine pozitia Kievului, precizeaza presedintia. Pe de alta parte, Statului Major al armatei Ucrainei a anuntat ca "situatia ramane dificila" pe linia de front. Cu toate acestea, Statul Major a dat asigurari ca "tine sub control toate punctele fierbinti din estul tarii".
Jens Stoltenberg: NATO nu cauta confruntarea cu Rusia
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a afirmat, intr-un interviu aparut luni in cotidianul rus Kommersant, ca Aliantia Nord-Altantica "nu cauta confruntarea cu Rusia", apreciind ca Acordurile de la Minsk sunt "un pas in directia buna".
Dupa summitul de la Minsk in "formatul Normandia" si in contextul intrarii in vigoare a unui armistitiu in estul Ucrainei, Jens Stoltenberg a acordat un interviu pentru cotidianul rus Kommersant in care explica pozitia NATO in relatia sa cu Rusia.
Intrebat daca Rusia este "un partener sau un inamic" pentru Alianta Nord-Atlantica, Stoltenberg a raspuns ca "lumea este prea complexa pentru a fi divizata in 'prieteni si inamici'".
"Timp de decenii, dupa Razboiul Rece, am dezvoltat relatii foarte constructive cu Rusia. Deschiderea frontierelor, dezvoltarea comertului, contactele politice, cooperarea practica, toate acestea au contribuit la prosperitatea si la dezvoltarea economica a unor state membre NATO si a Rusiei", a continuat el.
"Vom continua sa aspiram la astfel de relatii. NATO nu cauta confruntarea cu Rusia", a adaugat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice.
Vorbind despre conflictul armat din regiunile ucrainene Lugansk si Donetk, Jens Stoltenberg a afirmat ca Ucraina trebuie sa ramana o tara "independenta" si "suverana".
"Acordurile de la Minsk sunt un pas in directia buna", a apreciat el, pledand sa fie aplicate "integral" si exprimandu-si speranta ca "vor conduce la o solutionare de durata a conflictului din Ucraina".
Grupul de contact, din care fac reprezentanti ai Moscovei, Kievului, OSCE si lideri separatisti prorusi din estul Ucrainei, a semnat joi, la Minsk, o intelegere care vizeaza sa puna capat conflictului ucrainean.
Intelegerea a fost negociata de catre presedintii Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Porosenko, Frantei Francois Hollande si cancelarul Germaniei Angela Merkel, dupa aproximativ 16 ore de negocieri in capitala belarusa.
Intrebat daca nu se teme de o noua escaladare a tensiunilor in relatiile cu Moscova dupa ce NATO a anuntat ca va infiinta posturi de comandament in tari situate in apropiere de Rusia, Stoltenberg a subliniat ca cele sase centre de comandament si control vor fi instalate in tari din estul Europei care "au capacitati relativ mici".
Nu vorbim despre "unitati de lupta", a precizat el, adaugand ca "aceste centre vor asigura legaturile intre fortele armate ale acestor tari si fortele multinationale ale NATO".
Pe de alta parte, referindu-se la decizia presedintelui cipriot de a permite Rusiei sa foloseasca bazele navale ale insulei in contextul amenintarii reprezentate de gruparea Stat Islamic in Irak si Siria, secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice a subliniat ca "Cipru nu este membru NATO. Prin urmare, NATO nu poate lua nicio decizie in acest sens".
Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat cu peste 5.600 de morti pana la 12 februarie, anunta ONU
Conflictul armat din estul Ucrainei s-a soldat cu 5.617 morti, dintre care 63 de copii, incepand de la jumatatea lui aprilie 2013, cand s-a declansat, pana la 12 februarie, a anuntat ONU, relateaza Unian.
In plus, aproximativ 13.400 de persoane, dintre care 159 de copii, au fost ranite in luptele care au avut loc intre armata ucraineana si rebelii prorusi din regiunile Lugansk si Donetk, potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).
Deteriorarea situatiei umanitare afecteaza 5,2 milioane de persoane din cele doua regiuni din estul Ucrainei, mai anunta OCHA.
Etichete: conflict, criza din ucraina, petro porosenko, Ucraina, violente, vladimir putin,
Dată publicare:
