Criza in Ucraina. Germania: Rusia a pus capat parteneriatului sau cu Europa. Planul lui Vladimir Putin pentru Kiev

Dată publicare: 01-09-2014 08:27
Dată actualizare: 04-09-2014 07:05


1 septembrie 2014. Rusia a "pus capat de facto parteneriatului sau" cu Europa, a declarat luni, la Gdansk, in Polonia, presedintele german Joachim Gauck, invocand "un nou conflict armat la frontierele Europei".

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

Sumarul evenimentelor:
-►Vladimir Putin l-ar fi amenintat pe Jose Manuel Barroso la telefon: "Daca vreau, ocup Kievul  in doua saptamani"
-►Rusia a pus capat parteneriatului sau cu Europa, afirma presedintele Germaniei
-►Analisti: Rusia viseaza sa creeze in estul Ucrainei un stat "independent" ca in R.Moldova si Georgia
-►Ministrul ucrainean al Apararii evoca "un mare razboi" cu Rusia
-►UE ar putea interzice exporturile de gaze si sa limiteze consumul industrial

Rusia a pus capat parteneriatului sau cu Europa, afirma presedintele Germaniei

Rusia a "pus capat de facto parteneriatului sau" cu Europa, a declarat luni, la Gdansk, in Polonia, presedintele german Joachim Gauck, invocand "un nou conflict armat la frontierele Europei", in Ucraina, relateaza Mediafax.

"Dorim un parteneriat si relatii de buna vecinatate (cu Rusia) in viitor", dar cu conditia ca Moscova sa-si schimbe politica si sa "revina la respectarea drepturilor popoarelor", a spus Gauck, intr-un discurs sustinut cu ocazia marcarii a 75 de ani de la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Dupa ce a evocat "miracolul" apropierii dintre germani si polonezi, in pofida suferintelor pe care nazistii li le-au provocat, presedintele Gauck si-a exprimat dezamagirea provocata de evolutia Rusiei. "Noi am crezut si vrem sa credem ca si Rusia, tara lui Tolstoi si a lui Dostoievski, ar putea face parte din Europa", a spus el.

"A fost un soc sa ne confruntam cu un nou conflict la frontierele Europei. O infruntare armata poate sa stabileasca noi frontiere si o noua ordine. Este un fapt: stabilitatea si pacea pe continentul nostru sunt din nou in pericol", a continuat presedintele Germaniei.

"Dupa caderea Zidului Berlinului, Uniunea Europeana, NATO si grupul marilor tari industrializate au dezvoltat relatii speciale cu Rusia si au integrat aceasta tara in randul lor in diverse moduri. Acest parteneriat a fost de facto rupt de catre Rusia", a subliniat el."Noi dorim un parteneriat si relatii de buna vecinatate (cu Rusia) si in viitor, dar aceasta revenire este necesar sa aiba la baza o schimbare a politicii rusesti si revenirea la respectarea drepturilor popoarelor", a conchis el.

Presedintele polonez Bronislaw Komorowski, care a vorbit inaintea lui Gauck, a deplorat, la randul sau, "recursul la un aresenal de mijloace militare impotriva unui vecin" si faptul ca "pacea si ordinea internationala sunt tulburate in numele ambitiei personale, a grandorii sau al zonei de influenta".

"Aceleasi pericole au amenintat cu distrugerea si au provocat suferinta Europei in secolul al XX-lea", a notat el, indemnand la "curaj si hotarare" in opozitia fata de "cei care ameninta ordinea internationala, pacea si libertatea". Premierul polonez Donald Tusk a avertizat luni, anterior, ca exista riscul unui razboi "nu doar in estul Ucrainei" si a cerut ca solidaritatea europeana si euroatlantica "sa ia o dimensiune practica".

Analisti: Rusia viseaza sa creeze in estul Ucrainei un stat "independent" ca in R.Moldova si Georgia

Rusia viseaza sa creeze in estul Ucrainei un stat "independent", asa cum a procedat in trecut in Georgia si Republica Moldova, apreciaza analisti de la Moscova, un obiectiv care pare realizabil in contextul in care sepratistii prorusi castiga teren, relateaza Mediafax.

Presedintele rus Vladimir Putin a indemnat duminica la abordarea problemei unui "statut statal" pentru estul Ucrainei, cu o zi inainte de discutii intre reprezentanti ai Moscovei, Kievului, si Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), care au loc luni la Minsk.
"Aceasta alegere a cuvintelor nu este intamplatoare", a declarat pentru AFP expertul rus Fiodor Lukianov, redactor-sef al revistei "Russia in Global Affairs".

Chiar daca Kremlinul a afirmat ca presedintele nu a evocat niciodata crearea unui stat independent in sud-estul Ucrainei, cu populatie majoritar rusofona, Rusia, care a cerut pana acum doar o autonomie mai mare pentru aceste regiuni - un statut inadmisibil in opinia Kievului -, "se comporta acum in mod diferit", este el de parere.

In contextul in care armata ucraineana a suferit in ultimele zile o serie de infrangeri, "Rusia vrea sa spuna Kievului «v-am propus sa incheiem un acord (privind federalizarea), iar voi nu l-ati vrut. Acum oferta s-a schimbat»", a dat asigurari acest expert.

La inceputul anilor '90, cand Moscova a sustinut republicile separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud, care si-au proclamat unilateral independenta, Rusia aspira la a-si "stabili frontiere mai largi, pentru a-si pastra influenta de odinioara, inclusiv dupa destramarea URSS", explica Lukianov.
"In cazul Ucrainei, obiectivul este diferit: Moscova nu vrea ca situatia din Ucraina sa se stabilizeze atat timp cat lideri «antirusi» raman la conducerea tarii si sunt susceptibili sa introduca tara in NATO", subliniaza el.

Maria Lipman, o analista independenta, este de aceeasi parere. "Este evident ca Rusia vrea sa dispuna de o mare influenta asupra Guvernului din Ucraina, ca acesta sa nu o apuce pe un drum gresit, cel care conduce catre o apropiere de Occident si mai ales de NATO", afirma ea.
"Iar crearea in interiorul Ucrainei a unui eventual stat independent care sa depinda de Moscova ar ajuta Rusia sa ajunga la acest obiectiv", a declarat ea.

"Problema este ca nu prea intelegem despre ce teritoriu este vorba, deoarece este dificil de definit care zone sunt controlate in mod real de catre separatisti" in regiunile rebele Donetk si Lugansk, devastate de confruntari armate incrancenate, apreciaza Lipman.

In cazul Transnistriei, o fasie de pammant din estul Republicii Moldova care si-a declarat independenta in 1990, sustinuta in mod ascuns de catre Rusia, "era mai usor, chiar daca circumstantele seamana cu cele din Ucraina, acum", adauga ea.

Pana in prezent, problema Transnistriei, o regiune separatista prorusa din Republica Moldova, la fel ca cea a Abhaziei sau Osetiei de Sud, regiuni separatiste proruse din Georgia, nu au fost solutionate, Moscova dispunand astfel de un mijloc de presiune asupra autoritatilor de la Chisinau si Tbilisi.
Moscova, pe care Occidentul o acuza ca a mobilizat trupe si armament greu in Ucraina pentru a sustine rebelii separatisti, cauta "inainte de orice sa determine autoritatile ucrainene sa inteleaga ca Rusia se afla alaturi si ca orice ar face Ucraina situatia sa geografica nu se va schimba", apreciaza analistul independent Serghei Miheev.

"Poti detesta Rusia, la fel ca pe cei mai rai inamici, dar nu poti sa nu tii cont de prezenta ei", adauga el.

Ministrul ucrainean al Apararii evoca "un mare razboi" cu Rusia

Ucraina se afla in fata unui "mare razboi" cu Rusia, in care pierderile vor ajunge la zeci de mii de morti, a declarrat luni ministrul ucrainean al Apararii Valeri Gheletei, relateaza Mediafax. "Un mare razboi a ajuns in casa noastra, un razboi cum Europa nu a mai vazut de la al Doilea Razboi Mondial. Intr-un asemenea razboi pierderile se vor calcula nu cu sutele, ci cu miile, chiar cu zecile de mii de morti", a scris ministrul pe contrul sau de Facebook."Trebuie sa organizam urgent apararea impotriva Rusiei, care incearca nu doar sa castige noi pozitii in teritoriile ocupate, ci sa lanseze o ofensiva asupra altor teritorii din Ucraina'", a continuat el.

UE ar putea interzice exporturile de gaze si sa limiteze consumul industrial

Uniunea Europeana ar putea interzice exporturile de gaze si sa limiteze consumul industrial, pentru protejarea aprovizionarii cu energie a utilizatorilor casnici in aceasta iarna, in eventualitatea in care Rusia ar opri livrarile de gaze din cauza crizei din Ucraina, potrivit unei surse comunitare.
Rusia este cel mai mare furnizor de petrol, gaze si carbune al Europei, iar infrastructura de conducte din Ucraina ar putea fi folosita ca arma politica, asa cum s-a mai intamplat, avand in vedere ca autoritatile europene si cele de la Moscova se contrazic din cauza actiunilor militare rusesti pe teriotoriul ucrainean, transmite Reuters.

Autoritatile de la Kiev avertizeaza ca Rusia intentioneaza sa opreasca livrarile de gaze catre Europa, in timp ce Moscova sustine ca Ucraina ar putea sustrage gaze destinate tarilor UE. Liderii europeni au avertizat intre timp ca ar putea impune noi sanctiuni Rusiei, daca nu isi va retrage fortele din Ucraina.

Cumparatorii de petrol si carbune pot gasi alti furnizori relativ usor, dar statele din sud-estul Europei primesc majoritatea gazelor de la grupul rus Gazprom.Europa primeste gaze naturale lichefiate (GNL) in porturile de la Marea Mediterana si Oceanul Atlantic, si prin intermediul navelor venite din Qatar si Algeria, dar cumparatorii europeni deseori revand incarcaturile in strainatate, pentru a obtine preturi mai mari decat pe piata locala.

O sursa de la Comisia Europeana a declarat ca este analizata posibilitatea de a interzice aceasta practica, pentru a spori rezervele."Pe termen scurt, suntem foarte ingrijorati in legatura cu aprovizionarea cu gaze a Europei de Sud-Est. Speranta noastra este ca in cazul blocarii livrarilor, reglementarea 994/2010 ar putea impiedica revanzarea gazelor lichefiate din Europa, si limita consumul industrial de gaze, pentru a proteja populatia", a spus sursa, care cunoaste planurile de urgenta ale Comisiei in privinta energiei.

Comisarul pentru Energie Guenther Oettinger a declarat saptamana trecuta, in timpul negocierilor cu Ucraina si Rusia, ca UE pregateste "un plan B" pentru protejarea livrarilor.Ungaria, care ar putea fi una dintre cele mai afectate tari de oprirea livrarilor de gaze, a anuntat ca monitorizeaza necesitatea de crestere a rezervelor strategice. Ministerul Dezvoltarii analizeaza posibile masuri care sa determine operatorii din piata sa creasca rezervele peste niveul minim obligatoriu.

Reducerea consumului de gaze din industrie ar afecta economia europeana deja fragila, in timp ce interzicerea revanzarii gazelor lichefiate ar afecta veniturile companiilor de utilitati.Companiile energetice europene s-au pregatit pentru o eventuala oprire a livrarilor prin stocarea unei cantitati cat mai mari de gaze, depozitele fiind pline in proportie de 90%, respectiv 70 de miliarde de metri cubi, cantitate echivalenta cu 15% din necesarul anual al Europei.

Indiferent de aceste masuri, compensarea totala a gazelor rusesti ar fi dificila, potrivit unor surse politice si din industrie. Pretul gazelor a crescut cu 35% din luna iulie, din cauza acestui risc.Rusia acopera circa o treime din cererea de petrol, carbune si gaze din Europa, potrivit datelor UE. In schimb, primeste circa 250 de miliarde de dolari pe an, respectiv aproximativ doua treimi din veniturile guvernamentale.

Problema este ca reteaua europeana de conducte a fost construita pentru a transporta gaze de la est la vest. Eforturile de a dezvolta reteaua de furnizori sunt in curs, cum ar fi constructia de terminale pentru GNL la Oceanul Atlantic, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea din aceasta iarna, din sud-estul Europei.

In ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor catre Ucraina, in 2006, 2009 si incepand din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la pret. In acest an, livrarile de gaze catre Europa au continuat.Gazprom insista ca este un furnizor de incredere, iar oprirea livrarilor catre Europa s-a intamplat in trecut dupa ce Ucraina a folosit o parte din gazele destinate UE.

Tensiunile dintre UE si Rusia din cauza Ucrainei ar putea face ca impactul opririi livrarilor de gaze sa fie mai puternic decat in trecut, iar analistii Societe Generale considera ca situatia din Ucraina va duce din nou la o astfel de situatie, iar preturile vor creste.

Ministrul german al Finantelor Wolfgang Schäuble: Putin poate ca va primi in cativa ani Premiul Charlemagnea"

Presedintele rus Vladimir Putin "poate ca va primi in cativa ani Premiul Charlemagne", acordat artizanilor integrarii europene, a declarat ironic luni ministrul german al Finantelor Wolfgang Schäuble, evocand actiunea concertata la care Rusia ii obliga pe europeni, relateaza AFP.
"Este necesar sa avansam cu instrumentele pe care le avem la dispozitie", a declarat germanul intr-un discurs despre Europa sustinut la Berlin. "Putin poate ca ne va ajuta, poate ca va primi in cativa ani Premiul Charlemagne", a adaugat Schäuble, un european convins, cunoscut pentru iesirile sale mai putin diplomatice si pentru umorul sau caustic.

Premiul Charlemagne este decernat anual de catre orasul Aachen unui european. Laureatul din acest an este presedintele in exercitiu al Consiliului European Herman van Rompuy.De la inceputul crizei din Ucraina, europenii incearca sa gaseasca, uneori intampinand numeroase dificultati, o linie comuna pentru a face fata Moscovei.

Aceasta criza si alte tulburari de ordin geopolitic care afecteaza lumea se vor traduce printr-o "situatie economica mai dificila in viitor", a preconizat Schäuble, cu atat mai mult cu cat Europa, si mai ales Zona Euro, "nu a iesit asa cum trebuia" din criza economica din 2009, iar dupa aceea din cea a datoriei.Nivelul somajului este prea mare, iar investitiile prea timorate, a deplans el.

Pentru a remedia situatia, "sunt necesare reforme, si mai multe investitii, este necesar un cadru constitutional solid, o politica financiara solida", a insistat ministrul."Acum avem un diferend", a recunoscut el, in contextul in care europenii nu se inteleg asupra politicii economice de adoptat.

Salvarea consta in "respectarea angajamentelor pe care ni le-am stabilit", a declarat Schäuble, reluand mottoul german. Recunoscand necesitatea unei cresteri economice mai mari, Berlinul nu vrea in niciun caz o flexibilizare a regulilor bugetare europene.Fostul ministru francez al Finantelor Pierre Moscovici, candidat la un post de comisar european si sustinator al unei schimbari a politicii economice europene, era prezent in sala.
 

Putin l-ar fi amenintat pe Jose Manuel Barroso la telefon

Cotidianul italian La Repubblica relateaza luni intr-un material despre summitul european de la Bruxelles, ca Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, ar fi fost amenintat de catre Vladimir Putin la telefon.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso le-ar fi adus la cunostinta liderilor europeni prezenti weekendul trecut la un summit european la Bruxelles ca ar fi fost amenintat de Vladimir Putin la telefon. Intrebat in legatura cu prezenta soldatilor rusi in Ucraina, Putin ar fi raspuns: "Daca vreau in doua saptamani cuceresc Kievul". Potrivit cotidianului italian, amenintarea ar fi fost o reactie de tipul "nu ma provocati cu alte sanctiuni".

Totodata, La Repubblica a publicat o harta care sintetizeaza "Proiectul European al lui Putin" vazut de revista de geopolitica Limes inca din 2008 cand presedintele Rusiei ar fi sustinut intr-o discutie cu George W. Bush, presedintele SUA, ca "Ucraina nu e nici macar un stat". Harta prezinta partenerii, dusmanii, dar si prietenii Rusiei. Potrivit italienilor, tari precum Germania, Spania, Franta, Italia, Ungaria, Slovacia, Serbia si Grecia fac parte din clubul "Prietenilor Rusiei".

Potrivit italienilor Ungaria, Slovacia si Cipru s-au opus extinderii sanctiunilor impotriva Rusiei. Vladimir Putin a facut apel luni la "bunul simt" al europenilor, care au amenintat Moscova ca vor adopta noi sanctiuni saptamana aceasta pentru implicarea sa in criza ucraineana.

"Sper ca bunul simt va prevala (...) si ca nici noi, nici partenerii nostri nu vom provoca pagube prin aceste intepaturi", a declarat Putin, citat de agentiile rusesti, in cadrul unei reuniuni in Extremul Orient.

Uniunea Europeana a dat duminica un termen de o saptamana Rusiei sa inceteze actiunile in Ucraina, in caz contrar urmand sa adopte noi sanctiuni."Consiliul European este pregatit sa ia noi masuri pe fondul escaladarii situatiei din Ucraina", a declarat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles.

Comisia Europeana a primit sarcina sa pregateasca "de urgenta" o noua serie de sanctiuni. Acestea trebuie prezentate "in termen de o saptamana", iar o decizie va fi luata "in functie de evolutia situatiei", a explicat el.
 

ONG:  Intre 10.000 si 15.000 de soldati rusi au fost trimisi in Ucraina in ultimele doua luni

Intre 10.000 si 15.000 de militari rusi au fost trimisi in Ucraina in ultimele doua luni, iar cateva sute ar fi fost ucisi in luptele din aceasta tara, a anuntat luni o organizatie neguvernamentala pentru apararea drepturilor omului, relateaza Mediafax.

"In cursul utlimelor doua luni, intre 10.000 si 15.000 de soldati rusi au fost trimisi acolo", a declarat presedinta Comitetului mamelor soldatilor rusi, Valentina Melnikova.Intre 7.000 si 8.000 de militari rusi s-ar putea afla in Ucraina in prezent, a adaugat ea, precizand ca aceste estimari se fundamenteaza pe informatiile furnizate de familiile ai caror fii sau soti au fost trimisi la exercitii, dupa care nu au mai putut fi contactati.

"Comandantii militari efectueaza o operatiune speciala secreta", a apreciat Melnikova, care face parte si din Consiliul public de pe langa Ministerul rus al Apararii. Kievul si Occidentalii acuza Rusia ca a trimis trupe in estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte.
Conform militantilor rusi pentru drepturile omului, cel putin 200 de soldati rusi au fost ucisi pana in prezent in luptele din Ucraina.

Astfel, aproximativ 100 de soldati din brigada de infanterie numarul 18, cu baza in Cecenia, ar fi fost ucisi in Ucraina, potrivit directorului organizatiei neguvernamentale Cetateni si Armata, Serghei Krivenko, si directoarei locale a Comitetului mamelor soldatilor din Sankt Petersburg, Ella Poliakova.

Alti aproximativ 100 de parasutisti, cu baza la Pskov, au fost de asemenea ucisi in luptele din Ucraina, a declarat un deputat de opozitie din Consiliul legislativ local, Lev Slosberg.

"Autoritatile trebuie sa spuna de ce mor soldatii pe teritoriul altui stat si de ce este pastrata tacerea", a subliniat Poliakova, a carei organizatie a fost calificata saptamana trecuta de autoritati drept "agent strain". Potrivit NATO, "peste 1.000 de soldati rusi" se afla in prezent in Ucraina.

 Trupele ucrainene s-au retras de pe aeroportul din Lugansk
 
Trupele ucrainene s-au retras, luni, de pe aeroportul din Lugansk, bastion al separatistilor prorusi din estul tarii, dupa ce au fost tinta tirurilor de artilerie ale "armatei ruse", a declarat luni un purtator de cuvant militar ucrainean, Andrii Lisenko, relateaza Mediafax.

"Militarii ucraineni au primit ordin (sa se retraga) si s-au retras de pe aeroportul din Lugansk si din satul Gheorghiivka", situat la aproximativ 18 kilometri sud de Lugansk, a declarat Lisenko in cursul unei intalniri cu presa.

"Avand in vedere precizia tirurilor, este vorba despre militari profesionisti din fortele armate ruse", a afirmat el. Anterior, ministrul ucrainean al Apararii, Valeri Gheletei, afirmase ca trupele rusesti sunt prezente la Donetk si Lugansk, capitalele regionale ale estului Ucrainei.

"Trupe rusesti au aparut nu numai la Donetk, ci si in zona aeroportului din Lugansk. Ele sunt prezente si in alte orase", a declarat duminica seara ministrul intr-un interviu acordat postul de televiziune Inter.

"Suntem in razboi cu Rusia si Rusia este cea care decide ce se intampla in Donbas",
bazin minier ce include regiunile Donetk si Lugansk.

 

Separatistii ucraineni sustin ca au castigat prima lor victorie navala

O nava de patrulare a pazei de coasta ucrainene a fost atacata si grav avariata de artileria separatistilor in Marea Azov. Informatia a fost confirmata pentru agentia Reuters de purtatorul de cuvant al fortelor militare de la Kiev, Andrei Lisenko. Potrivit acestuia, este vorba de un cuter, adica o nava de mici dimensiuni, iar in clipa de fata ar avea loc o operatiune de salvare a echipajului.

La randul sau, liderul speratist Igor Strelkov a postat pe retelele sociale imagini ale atacului, insotite de mesajul “Militiile au repurtat prima lor victorie navala asupra inamicului”. 

Lupte intre fortele ucrainene si presupuse tancuri rusesti pentru aeroportul din Lugansk

"Luptele continuau luni intre parasutisti ucraineni si un batalion de tancuri ale fortelor armate ruse pentru apararea aeroportului din Lugansk", scrie Matiuhin pe pagina sa de Facebook, relateaza AFP, potrivit Mediafax.

Anterior, ministrul ucrainean al Apararii, Valeri Gheletei, afirmase ca trupele rusesti sunt prezente la Donetk si Lugansk, capitalele regionale ale estului Ucrainei. "Trupe rusesti au aparut nu numai la Donetk, ci si in zona aeroportului din Lugansk. Ele sunt prezente si in alte orase", a declarat duminica seara ministrul intr-un interviu acordat postul de televiziune Inter. "Suntem in razboi cu Rusia si Rusia este cea care decide ce se intampla in Donbas", bazin minier ce include regiunile Donetk si Lugansk.

Conflictul din estul Ucrainei, care s-a soldat cu aproximativ 2.600 de morti a atins o noua etapa saptamana trecuta dupa informatii concordante privind prezenta unor militari rusi in Ucraina, peste 1.000 potrivit NATO.

Rusia nu va interveni militar in Ucraina

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni ca "nu va fi nicio interventie militara" a Rusiei in Ucraina.

"Nu va fi nicio interventie militara, suntem in favoarea unei rezolvari pasnice a acestei crize grave, a acestei tragedii", a declarat Lavrov in cadrul unei intalniri cu studentii rusi, relateaza AFP, potrivit Mediafax.

Asul din maneca lui Vladimir Putin

Intr-un interviu difuzat duminica seara, Vladimir Putin a adus in discutie pentru prima oara ideea de stat pentru rusofonii din Ucraina

Nu s-a referit la o entitate statala distincta, ci in cadrul unui stat federal, a explicat purtatorul sau de cuvant. Intre timp, liderii Uniunii Europene au dat Moscovei un ultimatum: sa-si inceteze interventiile in Ucraina in termen de o saptamana. In caz contrar, risca noi sanctiuni.

Insa Vladimir Putin nu e omul care sa accepte ultimatumuri. El mizeaza pe dezbinarea din randurile europenilor, dar si pe asul pe care l-a avut tot timpul in maneca in relatiile de politica externa: gazul. Deoarece ucrainenii se incalzesc iarna in proportie de 40% cu gaz rusesc si 28% cu carbune extras din estul cuprins acum de rebeliune.

Dan Dungaciu, analist de politica externa: "Kievul nu mai are foarte mult timp. Vine toamna, vine iarna, urmeaza o posibila criza a gazelor in care Kievul, in raport cu Federatia Rusa, sta si mai prost din punct de vedere militar." 

Complet nepregatiti sa faca fata acestei situatii, europenii alterneaza indemnurile la dialog cu amenintarile.

Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene: "Nu poate exista solutie militara pentru aceasta criza. E timpul ca toata lumea sa se apuce sa faca pace. Nu e prea tarziu, dar timpul trece repede."

In timp ce liderii se bat in retorica, oamenii din Mariupol fac lanturi umane si se pregatesc de asaltul rebelilor si poate chiar al militarilor rusi. La primarie, se fac instructaje, oamenii sunt invatati cum sa se puna la adapost in caz de bombardament. Femeile si copiii au fost sfatuiti sa plece, dar unii sunt hotarati sa ramana. In alta parte, se strang donatii pentru armata ucraineana. Intr-un alt loc, adapostite intr-o baie, cantand cantece ucrainene vechi, cinci femei desira saci ca sa faca echipament de camuflaj.

Katie Stallard, corespondent Sky News: "Toate au soti sau fii in armata si cos de mana aceste haine, pentru ca cele adevarate sunt atat de scumpe. Nu au deloc incredere in promisiunile pe care le aud de la diversi politicieni despre sanctiuni. Spun ca au nevoie disperata de echipament militar adevarat."


VIDEO PROTVPLUS.RO