Contraofensiva de succes a Ucrainei în Harkov, planificată cu ajutorul americanilor. Trupele lui Putin, dărâmate psihic
Oficialii ucraineni susțin că armata lor vizează orașele din estul regiunii Donbas, după contraofensiva rapidă din regiunea Harkov, din nord-est.
Președintele Zelenski spune că teritoriul recucerit este de 8.000 de kilometri pătrați. Pe de altă parte, serviciile de informații britanice afirmă că trupele Moscovei s-au retras haotic şi sunt dărâmate psihic.
Potrivit New York Times, Ucraina planificase inițial un alt fel de contraofensivă, pe scară largă, în sud, care însă nu părea să aibă sorți de izbândă. Și oricum, ar fi însemnat pierderi grele.
Însă, după consultări cu responsabilii militari americani, care au făcut și diferite simulări pentru contraatac, planurile s-au schimbat. Așa a fost pornită această contraofensivă uimitoare în regiunea Harkov, în partea de nord-est.
Violență fizică și psihologică din partea rușilor
John Kirby, purtător de cuvânt al consiliului de securitate al SUA: „Ceea ce vedem este, cu siguranță, o schimbare de dinamică din partea forţelor armate ucrainene. Îl las pe preşedintele Zelenski să decidă dacă are impresia că a ajuns la un punct de cotitură pe plan militar, dar clar, cel puţin în Donbas, există o dinamică”.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Este foarte important ca împreună cu trupele noastre, cu steagul nostru, viața normală obișnuită să revină în teritoriul eliberat”.
Între timp, localnicii din Balaklia s-au înghesuit să prindă câte ceva din camionul cu ajutoare.
În alt oraș abia eliberat Shevchenkove, Larisa aproape se rușinează când le spune reporterilor cât de puține le-au lăsat ocupanții ruși. Alimente aproape deloc, doar ceva orez, făină și zahăr. Ea spune că, timp de șase luni, ea și cu fiica ei de 35 de ani au trăit ca niște prizoniere în apartamentul lor.
„Îi batjocoreau pe oameni, uneori i-au ucis. Erau mulți, peste tot, și erau așa de tineri... Există abuz psihologic și violență. Pentru mine, abuzul psihologic este mai rău. Am stat două zile în subsol și apoi au venit soții noștri și ne-au spus că soldații noștri sunt aici... Atunci au fost doar lacrimi de fericire”, a mărturisit Larisa.