Concluziile observatorilor străini, după alegerile din Moldova: „Tenacitatea democratică a naţiunii a prevalat”

Cu toate acestea, o serie de decizii luate pe criterii partizane cu privire la anumite probleme controversate au pus sub semnul întrebării imparţialitatea şi independenţa lor, spun observatorii, care au dat exemplul excluderii din cursa electorală, pe ultima sută de metri, a două formaţiuni politice.

Misiunea comună de observare a Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR), Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE), Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) şi Parlamentului European (PE) a constatat că au fost organizate alegeri democratice în conformitate cu standardele internaţionale.

La alegeri au asistat 415 observatori din 50 de ţări, inclusiv 269 de experţi ODIHR, parlamentari şi delegaţi din cadrul OSCE, APCE şi Parlamentului European.

„Ziua alegerilor a decurs fără probleme şi a fost evaluată pozitiv în marea majoritate a secţiilor de votare observate”, arată comunicatul misiunii de observare.

Citește și

Fostul director MI6: Noile sancțiuni împotriva Rusiei nu vor avea un impact „practic”

Influențe străine în procesul electoral

Alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova au fost competitive şi au oferit alegătorilor alternative politice reale.

Totuşi, procesul electoral a fost marcat de cazuri grave de interferenţă străină, finanţare ilegală, atacuri cibernetice şi campanii masive de dezinformare, potrivit concluziilor misiunii internaţionale de observare a OSCE, APCE şi Parlamentului European, prezentate luni.

„Aceste tactici au încercat să manipuleze democraţia Moldovei. Totuşi, tenacitatea democratică a naţiunii a prevalat”, a declarat Paula Cardoso, coordonator special al misiunii OSCE.

„Aceste alegeri au arătat că nici măcar interferenţa străină fără precedent şi campaniile de dezinformare coordonate nu pot să îndepărteze Moldova de la parcursul său european. Apreciem administraţia electorală pentru un proces care a decurs bine şi cetăţenii din Moldova pentru participarea lor calmă şi marcată de civism”, a transmis, la rândul său, Chris Said, şeful delegaţiei APCE.

„Respectăm libera şi neîngrădita alegere a cetăţenilor Moldovei. În timp ce Federaţia Rusă a încercat să influenţeze masiv scrutinul prin atacuri cibernetice, dezinformare, intimidare, finanţare ilegală şi cumpărare de voturi, a eşuat încă o dată. Apreciem măsurile ferme luate împotriva acestei interferenţe maligne”, a declarat şi Michael Gahler, şeful delegaţiei Parlamentului European.

Raportul observatorilor arată că legislaţia electorală asigură, în general, un cadru solid pentru organizarea scrutinelor. Cu toate acestea, modificările frecvente ale legii – inclusiv unele adoptate chiar înainte de alegeri – au ridicat semne de întrebare privind imparţialitatea şi corectitudinea procesului.

Două partide finanțate ilegal

Observatorii au criticat în special excluderea, pe ultima sută de metri, a două partide suspectate de finanţare ilegală: Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, scos din cursă cu două zile înainte de scrutin, şi Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, retras oficial chiar în ziua votării, cu doar două ore înainte ca secţiile de votare să se închidă.

Potrivit observatorilor, deciziile în acest sens au afectat pluralismul politic şi dreptul la un remediu efectiv, arată NewsMaker.

Disputele electorale au fost, în general, gestionate eficient, dar unele decizii judecătoreşti au demonstrat interpretări variate ale noii legislaţii care afectează eligibilitatea partidelor.

În perioada premergătoare alegerilor, reţele de conturi care foloseau uneori videoclipuri generate de inteligenţă artificială, ferme de trolli şi boţi automatizaţi răspândeau naraţiuni manipulatoare pe reţelele sociale. În timp ce autorităţile şi-au intensificat eforturile de a contracara această dezinformare Informaţii, prevalenţa sa a avut un efect negativ asupra campaniei electorale.

Răspunsul platformelor la notificările primite de la autorităţile statului şi organizaţiile societăţii civile a fost considerat inadecvat, notează Ziarul de Gardă.

„În faţa campaniilor de dezinformare susţinute, a atacurilor cibernetice şi a altor elemente de război hibrid provenite din Rusia, Moldova a fost vizată activ în eforturile de a submina instituţiile sale. În ciuda acestor provocări, angajamentul ferm al ţării faţă de transparenţă şi măsurile proactive luate de autorităţile şi cetăţenii săi au fost esenţiale pentru păstrarea integrităţii procesului electoral. Acest lucru subliniază necesitatea unei vigilenţe continue şi a unei protecţii solide a principiilor democratice”, a punctat Linnéa Wickman, şefa delegaţiei AP OSCE.

Deşi presa le-a oferit candidaţilor numeroase oportunităţi de a-şi prezenta opiniile prin intermediul unei varietăţi de formate, acoperirea partizană din unele instituţii media şi reportajele investigative sau analitice limitate au împiedicat alegătorii să ia o decizie în cunoştinţă de cauză în ziua alegerilor, au mai constatat observatorii.

Rezultatele votului din Republica Moldova

PAS a obținut peste jumătate din voturile celor care s-au prezentat la urne, mai exact 50,2%, dublu față de următorul clasat: Blocul Electoral "Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei", pro-rus, care a obținut doar 24,17%.

Pe poziția a treia s-a situat Blocul Electoral "ALTERNATIVA", cu 7,96%. În Parlament a intrat și Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, cu 6,2% din totalul voturilor exprimate, iar pe ultimul loc, surpriza acestor alegeri, se află Partidul Politic "Democrația Acasă", cu 5,62%, partid care a fost sprijinit de George Simion, liderul AUR din România.

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"