Cine ar putea câștiga alegerile prezidențiale în Ucraina. Ce arată ultimele date
Mandatul de președinte al lui Volodimir Zelenski ar fi trebuit să se încheie anul trecut, dacă nu ar fi avut loc invazia pe scară largă a Rusiei. Acum, în lipsa unor alegeri, problema legitimității mandatului său este folosită ca armă de către Rusia.
Președintele american Donald Trump l-a numit, de asemenea, pe Zelenski „un dictator” care nu a fost ales, ecou al propagandei rusești, dar ulterior a părut să retragă comentariul, negând că l-a spus, potrivit Associated Press.
Nu este prima dată când oficialii occidentali își exprimă îngrijorarea cu privire la mandatul de președinte al lui Zelenski, mai ales sub legea marțială, când biroul său a consolidat controlul asupra politicilor guvernamentale pentru a susține și direcționa efortul de război. Oficialii occidentali și-au exprimat, de asemenea, în mod privat, preferința ca alegerile să fi avut loc anul trecut, înainte ca Trump să ajungă la Casa Albă, potrivit parlamentarilor ucraineni care mențin contacte cu omologii lor europeni.
Zelenski a refuzat să organizeze alegeri până la declararea unui armistițiu, în conformitate cu legislația ucraineană, iar ucrainenii susțin în mare măsură această decizie.
Invazia lui Putin în Ucraina a declanșat legea marțială în țară, ceea ce a dus efectiv la amânarea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Confruntată cu un război existențial, cu o cincime din teritoriu sub ocupație și milioane de ucraineni care au plecat în alte țări, organizarea alegerilor nu era fezabilă logistic.
Perioada naturală pentru alegerile parlamentare din Ucraina fusese stabilită pentru octombrie 2023, iar mandatul de cinci ani al lui Zelenski urma să se încheie în mai 2024.
Legea marțială este prevăzută în constituția Ucrainei, iar o altă lege stabilește că alegerile nu pot avea loc cât timp aceasta este în vigoare, lucru valabil încă din invazia din februarie 2022.
Poziția lui Zelenski este că alegerile vor avea loc odată ce va fi declarat un armistițiu cu Rusia, moment în care legea marțială va fi ridicată.
Între timp, Rusia a folosit prelungirea mandatului său după expirarea termenului drept instrument pentru a-l prezenta ca pe un lider ilegitim al Ucrainei.
Zelenski a mai spus că va demisiona din funcția de președinte dacă Ucraina va fi acceptată în NATO.
Organizarea alegerilor în timpul războiului ar fi contraproductivă și ar slăbi Ucraina într-un moment critic, a susținut Zelenski. Ar fi dificil să se găsească o modalitate prin care soldații ucraineni implicați în lupte intense să poată vota, la fel ca și milioanele de ucraineni care trăiesc în străinătate din cauza războiului. De asemenea, rămâne problema ucrainenilor care trăiesc în teritoriile ocupate de Rusia.
Pentru a-l susține pe președinte, parlamentul Ucrainei a adoptat o rezoluție care afirmă legitimitatea lui Zelenski ca președinte și a reiterat că alegerile nu sunt posibile până la sfârșitul războiului.
Organizarea alegerilor în mijlocul unui război ar genera, de asemenea, diviziuni în societatea ucraineană, într-un moment în care țara ar trebui să fie unită împotriva Rusiei, a mai spus Zelenski.
Volodimir Zelenski se bucură de un sprijin imens în Ucraina după disputa sa cu Donald Trump, potrivit unui sondaj telefonic Ipsos comandat de The Economist.
Rezultatele sondajului, la care au participat 1.000 de ucraineni, au fost publicate pe 12 martie și arată că peste 70% dintre respondenți aprobă munca lui Zelenski, iar 80% îl consideră președintele legitim al Ucrainei și resping organizarea de alegeri în timp ce ostilitățile continuă.
Singurul potențial candidat despre care se crede că l-ar putea învinge pe Zelenski în alegeri, dacă ar candida, este fostul șef al armatei Valeri Zalujnîi, actualul ambasador al Ucrainei în Marea Britanie. Acesta este cel mai bine clasat potențial contracandidat al lui Zelenski, în sondajele de opinie.
Însă sondajul publicat de The Economist a arătat că, dacă alegerile prezidențiale ar fi avut loc în acel moment, Zelenski ar fi câștigat cu încredere, iar locul doi ar fi fost ocupat de Valeri Zalujni.
Petro Poroșenko este un rival politic important al lui Zelenski și liderul celui mai mare partid de opoziție. Analiștii spun că este puțin probabil să candideze din nou, dar sprijinul său pentru un anumit candidat ar putea influența rezultatul alegerilor.
