Cine a fost Jean-Marie Le Pen. Principalele condamnări şi provocări ale liderului istoric al extremei drepte franceze

Un „detaliu al istoriei”

După ce a declarat la 13 septembrie 1987 şi a reiterat în mai multe rânduri că existenţa camerelor de gazare era ”un punct de detaliu al istoriei celui de-al Doilea Război Mondial”, Jean-Marie Le Pen a fost condamnat mai întâi în două rânduri în civil, în 1991 şi apoi în 1999, la plata unor despăgubiri unor asociaţii.

În penal, cofondatorul FN a fost condamnat în 2017, în apel, la plata unei amenzi în valoare de 30.000 de euro, cu privire la contestarea crimei împotriva umanităţii, după ce a repetat aceste declarţii în 2015. Condamnarea a fost confirmată în 2018 în casaţie.

Ocupația

El a fost condamnat, de asemenea, cu privire la contestarea crimelor împotriva umanităţii, la trei luni de închisoare cu suspendare şi la plata unei amenzi în valoare de 10.000 de euro, în 2012, în apel. El a declarat în 2005, în săptămânalul de extremă dreapta Rivarol, că Ocupaţia germană nu a fost ”deosebit de inumană” în Franţa.

În 1993, Jean-Marie Le Pen a fost condamnat cu privire la injurii publice, în apel, la o amendă, cu privire la un joc de cuvinte pe care l-a făcut în 1988 - ”Durafour crématoire", vizându-l pe ministrul Funcţiei Publice de atunci, Michel Durafour.

El a fost achitat, însă, în apel, în 2022, cu privire la faptul că a atacat, într-o înregistrare video, pe blogul său, mai multe personalităţi angajate împotriva extremei drepte. El a spus atunci despre cântăreţul Patrick Bruel, de confesiune iudaică, ”ascultaţi, vom face un cuptor data viitoare”.

În 1958, pe când era un tânăr deputat, el i-a spus fostului şef al Guvernului Pierre Mendès France "nu ignoraţi faptul că cristalizaţi în personajul dumneavoastră un un anumit număr de repulsii patriotice şi aproape fizice”.

Rase, musulmani și romi

În 1996, Jean-Marie Le Pen şi numărul său doi în FN la acea vreme, Bruno Mégret, au fost condamnaţi să plătească despăgubiri Uniunii Studenţilor Evrei din Franţa (UEJF), cu privire la declaraţii despre ”inegalitatea raselor” făcute în 1996 şi 1997.

Le Pen a fost condamnat apoi în apel la plata unei amenzi în valoare de 10.000 de euro cu privire la incitare la ură rasială, în 2005.

Într-un interviu acordat cotidianului Le Monde la 19 aprilie 2003, el declara că ”în ziua când nu vom mai avea în Franţa cinci milioane, ci 25 de milioane de musulmani, ei sunt cei care vor comanda, iar francezii vor merge pe vârfuri, vor coborî de pe trotuare şi îşi vor pleca privirea”.

În 2014, el a fost condamnat în apel la plata unei amenzi în valoare de 5.000 de euro după ce a declarat în 2012 că romii ”la fel ca păsările (fură) în mod natural”.

Apoi a fost condamnat în apel, în 2017, la plata unei amenzi în valoare de 5.000 de euro cu privire la provocare la ură şi la discriminare, după ce a catalogat prezenţa romilor la Nisa drept ”înţepătoare” şi ”mirositoare”, în 2013. Condamnarea a fost confirmată în 2018 în casaţie, notează AFP, citată de News.ro.

Violențe împotriva unor candidați

În 1998, Le Pen a fost condamnat în apel la un an de ineligibilitate şi la trei luni de închisoare cu suspendare cu privire la violenţe împotriva unei candidate socialiste, la Mantes-la-Jolie, în Yvelines, în campania alegerilor legislative din 1997. Această hotărâre a fost confirmată în casaţie un an mai târziu.

Homosexuali

El a fost condamnat în apel, la plata unei amenzi în valoare de 2.400 de euro, în 2018, cu privire la două injurii publice referitoare la homosexuali, între care poliţistul Xavier Jugelé, ucis în 2017 într-un atentat pe Champs-Élysées.

Asistenți de eurodeputați

Cofondatorul FN a fost inculpat în 2019 cu privire la deturnare de fonduri publice în scandalul asistenţilor parlamentari ai unor eurodeputaţi din cadrul Partidului Frontul naţional (FN, extremă dreapta, devenit ulterior Rassemblement national, RN).

În procesul care a avut loc în toamnă la Paris, cazul său a fost ”disjuns” după ce o experiză medicală a constatat ”o deteriorare profundă” a stării sale fizice şi psihice, estimând că nu era în măsură nici ”să fie prezent” şi nici să-şi ”pregătească apărarea”.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”