Celebrul vin Prosecco, în centrul unui scandal între viticultorii italieni, cei sloveni şi cei croaţi
Unul dintre cele mai apreciate vinuri la nivel mondial, celebrul Prosecco, este sămânţă de scandal între viticultorii italieni, cei sloveni şi cei croaţi.
Asta, pentru că Uniunea Europeană a decis să acorde unui vin croat numit Prosek distincţia DOC - denumire de origine controlată.
Italienii sunt nemulţumiţi, pe motiv că poate fi confundat cu propriul lor vin spumos.
În dispută au apărut şi producătorii sloveni din Italia, care vor să-şi poată comercializa propriul lor vin, numit... Prosekar.
Mica localitate Prosecco se află la doi paşi de graniţa Italiei cu Slovenia. Aici a apărut disputa pe marginea vinului cu acelaşi nume. O ceartă în care sunt implicaţi producătorii italieni de Prosecco şi cei locali. Dacă e să le dăm crezare acestora din urmă, viticultori italieni de etnie slovenă, înainte de faimosul Posecco a fost... Prosekar, un soi de vin dulce.
Milos Skabar, producător de vin Prosekar: „Prosekar este vinul original, pentru că a apărut cu 300 de ani înainte de Prosecco, iar viţa de vie a ajuns din Prosecco în Veneto şi Valdobbiadene şi e mama vinurilor Prosekar, Prosecco, Prosek şi al tuturor variantelor”.
În dispută au apărut şi croaţii, care cer Uniunii Europene denumire de origine controlată pentru propriul lor vin, numit... Prosek.
Dincolo de nume, cele trei sortimente nu au nimic în comun. Prosecco este celebru în toată lumea, un vin spumant produs de trei consorţii în nordul Italiei. Prosek e un vin dulce, produs în Croaţia din struguri uscaţi. Iar Prosekar e un cupaj produs pentru consumul propriu, de slovenii din Italia. Potrivit legilor UE, producătorii de Prosekar și cei de Prosek nu au voie să-şi comercializeze vinul sub aceste denumiri.
Milos Skabar, producător de vin Prosekar: „Încă de la 1600 aveam un proces de vinificaţie pentru vin spumant, cu o metodă veche, care e complet diferită de cea care se foloseşte acum pentru vinurile spumante din regiunea Veneto. Vinul fermentează natural în sticlă, fără zahăr adăugat”.
Aşa că nu e de mirare că producătorii de Prosekar vor să primească recunoaştere europeană pentru vinul lor şi dreptul de a-l comercializa sub denumirea de origine controlată Prosecco.
Andrej Bole, producător de vin Prosekar și directorul Asociației Društvo Prosekar: „Suntem producători mici, dar avem peste 500 de ani de istorie viticolă, în care vinul nostru s-a numit Prosecco în italiană şi Prosekar în slovenă”.
Pe de altă parte, producătorii de Prosecco, varianta italiană, sunt mai îngrijoraţi de pretenţiile croaţilor, care vor reconoaştere pentru vinul lor licoros, Prosek.
Luca Giavi, director general al Prosecco DOC Consortium: „Diverse ţări din toată lumea ne recunosc şi ne protejează marca în faţa falsurilor şi a imitaţiilor şi, dacă Prosek ar fi acceptat, e clar că va fi dificil să explicăm autorităţilor străine că trebuie să ne protejeze în timp ce Uniunea Europeană nu poate să facă asta”.
Stefano Zanette, producător de vin și președinte al Prosecco DOC Consortium: „Nu este vorba de bani aici, e o chestiune de principiu şi, de data asta, trebuie să luptăm împreună, pentru că Europa trebuie să vadă un front comun”.
Producătorii italieni de prosecco au motive serioase să-şi protejeze marca. În fiecare an, aproape 550 de milioane de sticle de Prosecco sunt îmbuteliate, iar vânzările depăşesc două miliarde de euro anual. Disputa legată de nume va fi tranşată la Bruxelles, în lunile următoare.
