Cehii isi aleg pentru prima data presedintele prin sufragiu universal direct
Cehii, satui de recesiune, se prezinta la urne vineri si sambata in primul tur al alegerilor prezidentiale, care se organizeaza pentru prima data prin sufragiu universal direct.
Cehii urmeaza sa sa il aleaga pe succesorul lui Vaclav Klaus dintre noua candidati, inclusiv doi fosti premieri si un artist, relateaza AFP.
Turul doi, prevazut la 25 si 26 ianuarie in cazul in care niciunul dintre candidati nu obtine sambata o majoritate absoluta, ar urma sa departajeze intre cei doi favoriti, si anume Milos Zeman, premier de stanga in perioada 1998-2002, si Jan Fischer, care a condus un cabinet provizoriu (de centru) in perioada 2009-2010.
Alegeri 2024
12:53
Candidații la alegerile prezidențiale 2024. În ce ordine apar pe buletinele de vot de duminică, 24 noiembrie
12:16
Cine intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Cotele pe care le au candidații la casele de pariuri
12:08
Cine intră în turul 2. Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr
12:07
Cine intră în turul 2. Ce arată cel mai recent sondaj, publicat cu două zile înaintea alegerilor
Ultimele sondaje ii crediteaza cu 20 pana la 25% din intentiile de vot, Zeman inregistrand un usor avantaj. Ei sunt urmati, in sondaje, de trei candidati din partea unor partide politice. Insa tinerii cehi ar prefera sa il vada presedinte pe Vladimir Franz, un compozitor si pictor, care are corpul tatual.
In opinia lor, "Avatarul" sau "Franz Joseph al II-lea" candideaza cu succes impotriva politicienilor. "Vreau sa mobilizez societatea civila, pentru ca oamenii sa reflecteze mai mult si sa citeasca printre randuri", afirma acest artist nonconformist, care oscileaza intre locurile trei si sase in sondaje.
"Nu sunt sigur ca sondajele sunt absolut credibile pentru aceste prime alegeri prezidentiale prin sufragiu universal direct", declara pentru AFP politologul Tomas Lebeda de la Universitatea carol din Praga.
"In alegerile legislative, alegatorii decid in mod rational, potrivit programului economic al partidelor. Dar totul sugereaza ca acesti factori vor avea un rol mai putin important in cadrul acestor alegeri prezidentiale", apreciaza el.
Partidele politice sunt reprezentate de vicepresedintele social-democratilor (CSSD) Jiri Dientsbier, seful diplomatiei Karel Schwarzenberg, din cadrul partidului de dreapta TOP 09 si vicepresedintele altei formatiuni de dreapta, OSD, Premysl Sobotka.
Trei femei doresc, de asemenea, postul suprem in stat, si anume presedinta miscarii eurosceptice "Suveranitatea" Jana Bobosikova, actrita si fosta deputata Tatana Fischerova si eurodeputata crestin-democrata Zuzana Roithova. sansele lor sunt, totusi, minime.
Fischer si Zeman ar putea sa se infrunte in turul doi, in contextul in care in tara are loc o dezbatere cu privire la apartenenta lor la partidul comunist (KSC) inaintea "Revolutiei de catifea" din 1989.
Zeman a aderat la KSC in perioada "Primaverii de la Praga", in 1968, fiind exclus doi ani mai tarziu, in cursul epurarilor care au avut loc dupa ocuparea tarii de catre trupele sovietice. in schimb, Fischer este denuntat drept un "carierist", in perioada 1980-1989, cand a fost comunist.
"Nu vreau ca presedintele tarii mele sa fie un fost membru al unui partid-criminal", declara pe un ton indignat gimnasta Vera Caslavska, de sapte ori campioana olimpica in 1964 si 1968, persecutata in anii '70 si '80.
"Imi dau perfect seama ca multi oameni onesti au aderat la partid, sub influenta circumstantelor, si ca regreta acest lucru astazi. Dar ei nu candideaza la presedintie", a subliniat ea.
Fischer isi face, in prezent, autocritica. "Am gresit, am invatat lectia", da el asigurari.
Noul presedinte va fi al treilea de la proclamarea independentei Republicii Cehe, in 1993, dupa fostul disident Vaclav Havel, decedat in 2011, si euroscepticul Vaclav Klaus. Al doilea mandat de cinci ani al acestuia din urma expira la 7 martie.
Ambii au fost alesi de catre Parlament, printr-o procedura criticata pentru complexitatea sa. Deputatii au decis, in februarie 2012, ca seful statului sa fie ales prin sufragiu universal direct.
Desi nu dispune de prerogative atat de extinse ca in Statele Unite sau Franta, presedintele ceh nominalizeaza sau destituie premierul si alti membrii ai guvernului, promulga legile adoptate de catre Parlament sau le opune un vot de veto, pe care Parlamentul il poate evita revotand textul.
Presedintele alege, de asemenea, membrii Consiliului politic monetar al Bancii centrale, numeste judecatori si generali de armata.