Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar invada România. Poarta Focșani, cel mai vulnerabil punct al țării

62434894

Presa din Italia a reluat raportul CEPA din 2021, coordonat de generalul american Ben Hodges, în care s-a notat, printre alte scenarii de război, că Rusia va învinge România „în mai puțin de 24 de ore” în cazul unui atac.

„Mai puțin de 24 de ore pentru a învinge România. Acesta este timpul de care ar avea nevoie Putin pentru a ataca și cuceri Bucureștiul. Dificultățile de deplasare a trupelor și munițiilor NATO, influențele rusești în țările vecine și un punct slab în teritoriu ar face posibilă obținerea victoriei într-un timp scurt. Posibilitatea unui atac rusesc în România înspăimântă NATO. Și pentru că, odată cu războiul din Ucraina, trupele Moscovei se află la mai puțin de 500 km de București. Mai exact în Crimeea. Iar gata de acțiune este și flota navală din Marea Neagră”, se arată pe site-ul publicației italiene Il Messagerro.


Jurnaliștii mai notează, pe baza raportului CEPA (Centrul de Analiză a Politicii Europene / Center for European Policy Analysis) din 2021, că o astfel de acțiune din partea Kremlinului în România ar paraliza Europa. În acest sens, liderii UE au început să investească masiv în apărare.

Temerile Bucureștiului

„În cazul unor situații neprevăzute care prefigurează o criză gravă de securitate, cu posibile implicații asupra independenței și suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate decide desfășurarea pe teritoriul României a forțelor NATO de reacție foarte înaltă - Forța operațională comună de reacție foarte înaltă (VJTF), pentru a dezamorsa criza și a descuraja escaladarea acesteia”, se arată în scrisoarea președintelui Klaus Iohannis către Parlamentul României.

Gheorghiță Vlad, șeful Apărării din România, a declarat: "Da, populația din România, ca și întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să fie îngrijorată", într-un interviu pentru Europa Liberă România.

Poarta Focșani, principalul punct vulnerabil

Conform raportului citat de italieni, sunt analizate două posibile căi de atac asupra României.

„Cea mai îngrijorătoare este o operațiune terestră rusă prin Poarta Focșani. Care este considerată cel mai critic punct pentru apărarea României, dar și cel mai slab element al frontierelor NATO. Este vorba de o parte a teritoriului Bucureștiului cuprinsă între Dunăre și Siret. Potrivit experților militari, armata rusă, poziționată pe coasta de nord-vest a Mării Negre, ar ajunge în București în puțin mai mult de 24 de ore”.

 (foto: cepa.org)

Dificultățile Alianței

Analiza CEPA susține că, deși pare de necrezut, o intervenție a NATO în cazul unei invazii rusești în România „ar putea să nu fie atât de oportună”. Motivele? Situația precară a infrastructurii și a comunicațiilor din zonă.

cepa
 (foto: cepa.org)

De unde ar putea fi lansat atacul

O operațiune amfibie lansată din Crimeea, ocupată după anexarea sa în 2014, sau un atac terestru prin Marea Neagră. Acestea sunt scenariile posibile ale unei invazii rusești în România. Ar mai fi un altul, mai puțin probabil, dar luat în calcul de analiști: posibilitatea de a ocupa mai întâi Ucraina și Republica Moldova și abia apoi România. Există însă elemente care fac ca aceste scenarii să fie foarte improbabile.

Timpul de răspuns din partea NATO

Pentru astfel de operațiuni, Rusia ar avea nevoie de pregătiri uriașe, pe care NATO nu le-ar ignora, se mai arată în raport. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, România va pierde în fața Rusiei în mai puțin de 24 de ore. Aceasta este simularea de la Academia Forțelor Terestre din Sibiu. De ce? Răspunsul NATO are nevoie de 48 până la 72 de ore pentru a ajunge oriunde în Alianță. Dar în România ar fi greu de intervenit din cauza infrastructurii precare.

cepa
 (foto: cepa.org)

Tactica de apărare

Pentru a răspunde unui atac din partea Rusiei, NATO ar trebui să mobilizeze între 60.000 și 100.000 de soldați. Ar mai fi nevoie de 20 de milioane de litri de păcură și de 12.000 de tone de muniție. Totodată, operațiunile defensive ar porni din Germania, prin Polonia și Ucraina, sau din sud, în special din Italia, folosind porturile din Grecia, apoi prin Bulgaria.

„Dar nu toate căile ferate, podurile și tunelurile sunt capabile să transporte echipamente grele. Atât de mult încât se ia în considerare și utilizarea macaralelor pentru a le ocoli. Cel mai critic punct? Ruse-Giurgiu, pe Dunăre. Dacă Rusia l-ar lovi "ar duce la eșecul deplasării forțelor Alianței". Alternativa este un sistem de barje pe Dunăre care ar putea crea treceri de râu și ar putea transporta trenuri.

Celelalte riscuri

Un alt risc este reprezentat de influența rusă. Portul grec Salonic este controlat economic de Rusia. Prin urmare, trupele NATO ar trebui să ia în considerare utilizarea portului mai mic Alexandroupolis. Între timp, condiționarea politică a lui Vladimir Putin în Ungaria, Serbia și Bulgaria ar putea crea mișcări de protest și ar putea refuza accesul NATO la infrastructura de transport.

Soluțiile

În luna mai, UE a aprobat participarea SUA, a Norvegiei și a Canadei la inițiativa de creștere a mobilității militare. Costul este de 1,5 miliarde de euro.

Articol recomandat de sport.ro
Scene incredibile! Au dat foc stadionului și a urmat haosul: ”Nu cumpărați bilete la ei”
Scene incredibile! Au dat foc stadionului și a urmat haosul: ”Nu cumpărați bilete la ei”
Citește și...
Adio cala avionului: Câinii de talie mare pot călători de acum în cabină pe anumite zboruri din Italia

Câinii de până la 30 de kilograme vor putea să călătorească alături de stăpânii lor în cabină, pe anumite zboruri interne din Italia, începând de luni.

Presa internaţională a relatat despre explozia „impresionantă” din România pentru a creşte debitul Dunării secate

Agenţiile internaţionale de presă şi publicaţii prestigioase au relatat despre operaţiunea spectaculoasă din România de detonare a unei stânci pentru a creşte debitul Dunării.

Panică pe plaja Paradise Beach din Thassos. Oamenii au privit îngroziți întreaga scenă de salvare a unui adolescent român

Solidaritate impresionantă pe o plajă din Thassos. Zeci de turiști români, alături de un salvamar, au format un lanț uman și, ajutați de o frânghie, au reușit să salveze un adolescent român de 15 ani prins în larg de curenții puternici.

Recomandări
Guvernul, plan de rezervă în plină criză energetică. Ce va face dacă marile companii și populația nu vor reduce consumul

În plină criză energetică autoritățile cer măsuri radicale. Oficialii s-au întâlnit cu reprezentanții marilor companii consumatoare de curent și le-au cerut să reducă voluntar consumul.

Asociația Prosumatorilor cere TVA zero pentru fotovoltaice și baterii de stocare, după modelul german. Ce avantaje ar aduce

APCE solicită Parlamentului adoptarea în regim de urgenţă a unui pachet de măsuri fiscale inspirat din modelul german, care să permită aplicarea TVA 0% pentru sistemele fotovoltaice de până la 27 kW şi pentru bateriile de stocare aferente.

Republica Moldova a activat planul de criză: restricții la consumul de energie și apă. Se caută surse alternative din România

Comisia Naţională de Management al Crizelor din Republica Moldova a aprobat un nou set de măsuri pentru gestionarea situaţiei din sectorul energetic şi a riscurilor generate de nivelul scăzut al apei în fluviul Nistru.