În timp ce unii aliați tradiționali ai SUA au răspuns cu prudență și, în câteva cazuri, chiar au respins oferta lui Trump, alții, inclusiv țări care au avut mult timp relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat.
Ce este Consiliul Păcii al lui Trump?
Trump a propus pentru prima dată Consiliul Păcii în septembrie anul trecut, când și-a anunțat planul de a pune capăt războiului din Gaza. Ulterior, el a clarificat că atribuțiile Consiliului vor fi extinse dincolo de Gaza, pentru a aborda și alte conflicte din întreaga lume.
Președintele SUA va fi primul președinte al Consiliului, care va avea sarcina de a promova pacea la nivel global și de a contribui la rezolvarea conflictelor, potrivit unei copii a proiectului de statut consultat de Reuters.
Statele membre vor avea un mandat limitat la trei ani, cu excepția cazului în care plătesc câte 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile Consiliului și pentru a obține statutul de membru permanent, se arată în statut.
Casa Albă i-a numit pe secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, fostul prim-ministru britanic Tony Blair și ginerele lui Trump, Jared Kushner, drept membri ai consiliului executiv fondator al inițiativei.
Ce țări au acceptat invitația lui Trump până în prezent?
Un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat miercuri că 35 de lideri mondiali s-au angajat până în prezent să se alăture Consiliului pentru Pace, din cele aproximativ 50 de invitații trimise.
Printre aceștia se numără aliați din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt.
Membrii NATO Turcia și Ungaria, ai căror lideri naționaliști au cultivat relații personale bune cu Trump, au acceptat de asemenea să participe, alături de Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay și Vietnam.
Printre alte țări participante se numără Armenia și Azerbaidjan, care au ajuns la un acord de pace mediat de SUA în august anul trecut, după întâlniri cu Trump la Casa Albă.
În mod controversat, președintele belarus Aleksandr Lukașenko, mult timp evitat de Occident din cauza situației drepturilor omului și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, a acceptat invitația, în contextul unei apropieri mai largi între Washington și Minsk.
Rusia, unde relațiile cu Washingtonul s-au îmbunătățit pe fondul eforturilor lui Trump de a-l curta pe Vladimir Putin, nu a confirmat oficial aderarea. Putin a declarat că a cerut Ministerului său de Externe să analizeze propunerea, în timp ce Trump a afirmat la Davos că Rusia ar fi acceptat deja.
Nici China nu a făcut o declarație oficială. Rusia și China sunt membre cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, ceea ce explică prudența lor față de inițiative ce ar putea diminua influența acestui organism.
Trump, care a criticat frecvent ONU pentru ineficiență, a minimalizat temerile că inițiativa sa ar putea înlocui organizația: „Cred că ONU trebuie lăsată să continue, pentru că potențialul său este foarte mare.”
Ce țări au refuzat sau nu s-au angajat încă?
Inițiativa a stârnit reacții rezervate în rândul unor aliați apropiați ai SUA, pe fondul diviziunilor transatlantice privind Groenlanda, tarifele și alte subiecte.
Norvegia și Suedia au refuzat invitația. Ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că aderarea pare problematică, iar cotidianul Il Corriere della Sera a scris că participarea ar putea încălca Constituția Italiei.
Franța intenționează să refuze invitația, potrivit unei surse apropiate președintelui Emmanuel Macron, ceea ce l-a determinat pe Trump să amenințe cu tarife de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze.
Canada a declarat că a acceptat „în principiu”, dar că detaliile sunt încă în negociere.
Marea Britanie, Germania și Japonia nu au adoptat o poziție publică clară. Un purtător de cuvânt al guvernului german a confirmat că Friedrich Merz nu va participa la ceremonia de semnare a constituirii Consiliului, organizată la Forumului Economic Mondial.
Ucraina analizează invitația, însă președintele Volodimir Zelenski a declarat că îi este greu să-și imagineze participarea într-un consiliu alături de Rusia.
Papa Leon, primul pontif american și critic al unor politici ale lui Trump, a fost invitat și evaluează propunerea, potrivit Vaticanului.
Ce putere va avea Consiliul?
În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a mandatat Consiliul pentru Pace, însă doar până în 2027 și exclusiv pentru Gaza. Rusia și China s-au abținut, invocând lipsa unui rol clar al ONU în viitorul regiunii.
Rezoluția prevede că Consiliul va funcționa ca administrație de tranziție, coordonând finanțarea reconstrucției Gazei conform planului lui Trump, până la implementarea reformelor de către Autoritatea Palestiniană. De asemenea, Consiliul este autorizat să desfășoare o forță internațională temporară de stabilizare și trebuie să raporteze la fiecare șase luni Consiliului de Securitate.
În afara Gazei, rămâne neclar ce autoritate juridică sau mecanisme de aplicare va avea Consiliul și cum va colabora cu ONU și alte organizații internaționale.
Statutul prevede că președintele Consiliului, Donald Trump, va avea puteri executive extinse, inclusiv drept de veto și posibilitatea de a revoca membri, în anumite condiții.
Conform documentului, Consiliul va îndeplini „funcții de consolidare a păcii în conformitate cu dreptul internațional”.
