Ce a pățit directorul unui institut genetic din Rusia după ce a afirmat că oamenii trăiau odinioară 900 de ani
Ministerul rus al Ştiinţelor şi Învăţământului Superior l-a concediat pe directorul unui prestigios institut de genetică, după ce acesta a provocat un scandal susţinând că oamenii trăiau în trecut timp de secole.
Acesta a mai afirmat și că viaţa oamenilor moderni este mai scurtă din cauza păcatelor strămoşilor acestora, potrivit agenţiei RIA Novosti, relatează The Associated Press, conform News.ro.
RIA Novosti nu prezintă motivul concedierii lui Aleksandr Kudriavţev, însă Biserica Ortodoxă rusă a denunţat o dicriminare religioasă.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Aleksandr Kudriavţev, care a condus Institutul de Genetică Gemerală al Academiei ruse de Ştiinţe, a făcut o prezentare, la o conferinţă, în 2023, în care susţinea că oamenii au trăit şi timp de până la 900 de ani înainte de potopul biblic şi că „păcatele originare, ancestrale şi personale” au cauzat boli genetice care au scurtat perioada vieţii.
El susţinea de asemenea că copii „până la a şaptea generaţie sunt responsabili de păcatele părinţilor lor”, potrivit site-ului rus Meduza.
Şeful Comisiei însărcinat cu probleme legate de familie din cadrul Bisericii Ortodoxe ruse, Fiodor Lukianov, declară RIA Novosti că această concediere a lui Kudriavţev „din cauza convingerilor sale religioase şi declaraţiilor sale conforme cu aceste convingeri încalcă etica comunităţii ştiinţifice”.
„Am trăit deja în epoca sovirtică, în care genetica a fost mult timp considerată o pseudoştiinţă”, declară Lukianov.
Uniunea Sovietică a lui Iosif Stalin a suprimat genetica genetică în favoarea teoriilor lui Trofim Lîsenko, potrivit cărora trăsăturile dobândite pot fi moştenite de către progenitură.