Cele două ţări încearcă să formeze o coaliţie largă pentru a promova o soluţionare rapidă şi diplomatică a conflictului, cu scopul de a preveni escaladarea regională şi un şoc prelungit asupra preţurilor la energie.
Qatarul a oprit producţia de gaz natural lichefiat la cea mai mare instalaţie de export din lume, după ce aceasta a fost ţinta unui atac cu drone iraniene, ceea ce a dus la o creştere de peste 50% a preţurilor gazelor naturale în Europa.
O evaluare a Qatarului, comunicată agenţiei Bloomberg News, avertiza că, dacă rutele maritime din regiune vor rămâne grav perturbate până la mijlocul acestei săptămâni, se aşteaptă o reacţie mai semnificativă a pieţei la preţurile gazelor naturale decât creşterea bruscă de luni.
De când SUA şi Israelul au început să lovească Iranul, sâmbătă, conflictul s-a extins rapid, atrăgând ţări care spun că nu fac parte din el, deoarece bazele, infrastructura şi cetăţenii lor sunt expuşi represaliilor.
În privat, atât Emiratele Arabe Unite, cât şi Qatarul lucrează pentru a-şi îmbunătăţi rapid capacităţile de apărare aeriană, au declarat persoane familiarizate cu problema.
EAU a solicitat asistenţă din partea aliaţilor săi în ceea ce priveşte apărarea aeriană pe distanţe medii, în timp ce Qatarul a cerut ajutor pentru a contracara atacurile cu drone – care s-au dovedit a fi o ameninţare mai mare decât rachetele balistice – au adăugat sursele. Stocurile de rachete interceptoare Patriot ale Qatarului vor dura patru zile la ritmul actual de utilizare, potrivit unei analize interne consultate de Bloomberg News.
Qatarul a declarat că a doborât două avioane de luptă Suhoi Su-24 din Iran şi a interceptat şapte rachete balistice. De asemenea, a interceptat cinci drone. Ameninţarea a fost abordată imediat după detectare şi toate dronele au fost doborâte înainte de a-şi atinge ţintele.
Luni, Ministerul Apărării a declarat că Qatarul a fost atacat de două drone iraniene, una vizând un rezervor de apă la o centrală electrică din Mesaieed şi alta vizând o instalaţie energetică din Ras Laffan.
Preşedintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, şi emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, au purtat în ultimele zile convorbiri telefonice cu o serie de lideri europeni, printre care Keir Starmer din Marea Britanie, Emmanuel Macron din Franţa şi Friedrich Merz din Germania.
Înainte de război, interlocutorii din Golf – în special qatarezii, care au cultivat de-a lungul anilor relaţii comerciale strânse cu trimişii SUA Steve Witkoff şi Jared Kushner – au petrecut luni de zile îndemnând la reţinere, au declarat oficiali occidentali şi o altă persoană familiarizată cu discuţiile.
Înainte de atacuri, monarhiile din Golf au prezentat viziuni ale unui Iran post-sancţiuni redeschis capitalului occidental, cu parteneriate energetice, investiţii în infrastructură şi coridoare financiare care se întind de la Houston la Teheran, au spus oficialii. Această propunere a rezonat cu instinctele echipei Trump, cu un acord grandios care ar putea semăna cu redeschiderea industriei petroliere din Venezuela după raidul forţelor speciale americane care l-au capturat pe Nicolas Maduro, au adăugat ei. Un oficial qatarez implicat în demersuri a fost Ali al-Thawadi, care face parte din Consiliul Păcii şi a participat la unele dintre discuţiile dintre SUA şi Iran, au spus două dintre persoane.
În cercul lui Trump, însă, alianţe concurente exercitau presiuni din diferite părţi. Qatarul a apelat la comerţ, stabilitate şi promisiunea unei normalizări economice istorice cu Teheranul, au spus persoanele respective, în timp ce oficialii israelieni au invocat o identitate politică comună, interese de securitate şi credibilitatea doctrinei lui Trump privind pacea prin forţă.
