Bugetul pe 2026 ajunge, în final, pe masa lui Nicușor Dan pentru promulgare, asta după ce judecătorii CCR au respins sesizările AUR, explică sursele Știrilor ProTV. Decizia Curții vine după ce aleșii au stabilit un record de întârziere pentru adoptarea acestora.
Cei nouă judecători ai Curții Constituționale au respins în unanimitate argumentele aleșilor AUR și spun că cele două legi sunt constituționale. De asemenea, au explicat că a fost folosită procedura de urgență, ceea ce este o procedură ce se reflectă în Constituția României.
„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și a constatat că Legea bugetului de stat pe anul 2026 este constituțională în raport cu criticile formulate”, a transmis CCR.
CCR: Deficitul și inflația, în afara controlului de constituționalitate
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, Curtea a constatat că modul în care s-a realizat fundamentarea și construirea bugetului de stat nu are nicio relevanță în privința constituționalității legii.
De asemenea, alocarea unor sume de bani pentru anumite obiective de investiții din România nu pune în discuție aplicabilitatea art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât acest text constituțional se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.
Curtea a reținut că repartizarea de către Consiliul General al Municipiului București, prin hotărâre proprie, a cotei de 85% din impozitul pe venit între bugetul municipal și bugetele de sector, precum și majorarea capitalului social al Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A., constituie chestiuni de oportunitate și de opțiune legislativă.
Totodată, aprobarea de către ministrul Finanțelor a limitelor lunare de credite de angajament și bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat și de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în cadrul cărora aceștia încheie angajamente legale, reprezintă o expresie a dispozițiilor constituționale și legale referitoare la rolul și funcțiile ministerelor.
Curtea a mai constatat că reglementarea unui număr semnificativ de norme de trimitere ține de tehnica legislativă și nu ridică probleme de constituționalitate.
În același timp, posibilitatea redistribuirii ulterioare a fondurilor publice aprobate este justificată de rațiuni de flexibilitate și suplețe bugetară.
Aspectele referitoare la insuficiența notei de fundamentare și a raportului privind impactul socioeconomic al legii criticate, precum și insuficiența fondurilor alocate domeniilor sănătății și învățământului sunt chestiuni ce țin de responsabilitatea politică a Guvernului și Parlamentului, și nu de constituționalitate.
AUR a sesizat CCR pe tema bugetului
Alianţa pentru Unirea Românilor a contestat la CCR legile bugetului pentru acest an, solicitând „oprirea intrării în vigoare a unor acte normative profund viciate şi sancţionarea derapajelor unei guvernări care legiferează împotriva propriilor cetăţeni”.
„Aceste legi au fost adoptate cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, printr-o procedură accelerată, care a blocat dezbaterea reală în parlament şi a redus rolul legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliţiei de guvernare”, se arată într-un comunicat al AUR. Printre motivele de neconstituţionalitate invocate se numără comprimarea „extremă” a procesului legislativ, bugetele fiind adoptate în doar câteva zile, fără o analiză „serioasă” a impactului asupra economiei şi asupra românilor. Potrivit AUR, o lege cu impact direct asupra a milioane de cetăţeni nu poate fi adoptată în grabă, fără transparenţă şi fără consultare reală, în condiţiile în care această urgenţă a fost generată chiar de întârzierea guvernului în prezentarea bugetului.
AUR a criticat şi modul de fundamentare a bugetului. Bugetul a fost construit, conform partidului, „pe estimări optimiste şi pe premise care nu reflectă situaţia economică reală”.
„Această fundamentare riscă să genereze dezechilibre majore în execuţia bugetară şi să afecteze direct populaţia şi economia. Un punct central al sesizării îl reprezintă încălcarea drepturilor sociale, în special prin refuzul de a indexa pensiile conform legii, o decizie care afectează milioane de pensionari şi încalcă principiile constituţionale privind protecţia socială şi predictibilitatea legislativă”, a mai transmis AUR.
AUR: Bugetul pe 2026, adoptat cu derogări de la lege
Guvernul Bolojan a recurs la derogări „repetate” de la legislaţia fiscal-bugetară, „subminând stabilitatea cadrului legal şi creând un precedent periculos în administrarea finanţelor publice”, se mai menţionează în comunicatul AUR.
AUR a acuzat, totodată, „ignorarea” avizelor instituţiilor consultative, inclusiv al Consiliului Economic şi Social, precum şi lipsa unei consultări reale cu partenerii sociali.
„Aceste practici golesc de conţinut procesul democratic şi transformă adoptarea bugetului într-un act unilateral al puterii executive”, a adăugat AUR.
