Benjamin Netanyahu avertizează că loviturile mortale din Gaza sunt doar „începutul”

„Acesta nu este un atac de o zi. Vom continua operaţiunea militară în zilele următoare”, a confirmat şi şeful diplomaţiei israeliene, Gideon Saar.

Loviturile de marţi, despre care Hamas a declarat că au ucis peste 400 de persoane, au fost primele de o asemenea amploare şi violenţă de la intrarea în vigoare a unui acord de încetare a focului la 19 ianuarie.

Mişcarea islamistă palestiniană a făcut apel la „ţările prietene” să facă presiuni asupra Statelor Unite pentru a determina Israelul să pună capăt loviturilor asupra Fâşiei Gaza. În acelaşi timp, Hamas a acuzat Israelul că încalcă armistiţiul şi că doreşte să impună un „acord de capitulare”.

Hamas „a simţit deja forţa noastră în ultimele 24 de ore. Şi vreau să vă asigur pe dvs. şi pe ei: acesta este doar începutul”, a declarat Netanyahu marţi seara într-un discurs televizat. El s-a adresat în special familiilor ostaticilor israelieni deţinuţi în Gaza, care l-au acuzat de „sacrificarea” celor dragi după ultimele lovituri.

Citește și

Dalai Lama neagă categoric orice legătură cu Jeffrey Epstein. Liderul budist, indicat de presa chineză, după dezvăluiri

Aceste atacuri, lansate înainte de zorii zilei în Fâşia Gaza, au scăzut în intensitate la începutul după-amiezii, potrivit martorilor. Chiar înainte de ordinul israelian de a evacua părţi din nordul Gaza, familiile palestiniene au fugit, unele cu saci şi pături îngrămădite pe cap, altele la bordul căruţelor trase de măgari.

Cel puţin 413 palestinieni au fost ucişi în loviturile de marţi, „majoritatea copii şi femei, şi sute au fost răniţi”, a declarat Ministerul Sănătăţii controlat de Hamas, mişcarea ce a preluat puterea în Gaza în 2007 şi este considerată organizaţie teroristă de Israel, Statele Unite şi Uniunea Europeană. Printre morţi se numără oficiali Hamas şi un oficial al Jihadului Islamic, potrivit celor două mişcări aliate.

Dintre cele 251 de persoane răpite în timpul atacului fără precedent al Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023, 58 sunt încă reţinute în Gaza, dintre care 34 au fost declarate moarte de către armata israeliană. Acest atac a fost cel care a declanşat războiul din Gaza, înainte ca acesta să ia o pauză prin aplicarea acordului de armistiţiu încheiat de trei mediatori - Qatar, Statele Unite şi Egipt.

„De acum înainte”, negocierile privind eliberarea ostaticilor aflaţi încă în Gaza „vor avea loc numai sub foc”, a declarat Netanyahu, considerând că presiunea militară este „esenţială” pentru a asigura întoarcerea lor.

Guvernul israelian a subliniat că loviturile au fost efectuate „în coordonare totală” cu Statele Unite, principalul său aliat, care consideră că Hamas a „ales războiul” prin refuzul de a elibera ostaticii.

Implicațiile escaladării și blocajul negocierilor

Această escaladare a stârnit temeri cu privire la o reluare a războiului la scară largă în teritoriul palestinian asediat, unde Israelul a lansat o ofensivă distrugătoare ca răspuns la atacul din 7 octombrie.

După 15 luni de război între Israel şi Hamas, prima fază a acordului de armistiţiu a intrat în vigoare la 19 ianuarie, în cursul căreia 33 de ostatici, dintre care opt morţi, au fost returnaţi în schimbul a aproximativ 1.800 de deţinuţi palestinieni. Aceastp primă fază s-a încheiat la 1 martie şi, de atunci, negocierile indirecte au stagnat, ambele părţi acuzându-se reciproc de blocarea lor.

Divergențele dintre Hamas și Israel privind a doua fază a acordului

Hamas doreşte să treacă la a doua fază a acordului, care prevede o încetare permanentă a focului, retragerea Israelului din Gaza, redeschiderea punctelor de trecere a ajutoarelor şi eliberarea ultimilor ostatici.

Israelul doreşte ca prima fază să fie prelungită până la jumătatea lunii aprilie şi solicită „demilitarizarea” Gaza şi plecarea Hamas ca o precondiţie pentru a doua fază.

„Israelul a acceptat propunerile emisarului american Steve Witkoff de a prelungi încetarea focului, dar Hamas le-a respins de două ori”, a acuzat Gideon Saar, insistând că ţara sa „nu are altă opţiune decât să reia operaţiunile militare”.

Mai multe state arabe şi europene, precum şi Rusia, Turcia şi Iranul, au condamnat bombardamentele israeliene din Gaza. Egiptul le-a denunţat ca fiind o tactică israeliană de a-i împinge pe palestinieni afară din Gaza. Iranul a condamnat „genocidul”, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a descris Israelul drept un „stat terorist”.

„Populaţia din Gaza trăieşte din nou într-o frică cumplită”, a deplâns oficialul ONU Tom Fletcher.

În sudul Israelului, sirenele de avertizare au sunat în timp ce armata israeliană a declarat că a „interceptat” o rachetă trasă din Yemen, unde rebelii houthi, aliaţi ai Hamas, au revendicat responsabilitatea.

Articol recomandat de sport.ro

A devenit campioană la Transylvania Open și s-a dus țintă spre lojă: pe cine a salutat Sorana Cîrstea prima dată