Reclamanţii susţin că scrutinul câştigat cu o mare majoritate de partidul ultraconservator al premierului Sanae Takaichi au fost organizate fără corectarea ponderii circumscripţiilor: în cele mai populate din acestea sunt de 2,1 ori mai mulţi alegători decât în cele cu cei mai puţini locuitori.
De exemplu, în districtul 3 din insula Hokkaido din nord sunt 462.999 de cetăţeni pe listele electorale, în timp ce în districtul 1 din Tottori, în vestul Japoniei, sunt înregistraţi doar 220.820 de votanţi posibili.
La precedentele alegeri, în 2024, disparitatea a fost de 2,06, ceva mai mică decât în 2021, când se înregistra 2,08, însă acum situaţia s-a înrăutăţit.
Curtea Supremă a validat alegerile anterioare
Curtea Supremă a Japoniei a decis în septembrie 2025 că inegalitatea între circumscripţii din 2024 a fost constituţională, după ce o lege revizuită a redus cu câte un loc reprezentarea în parlamentul de la Tokyo a zece prefecturi cu populaţie mai mică, realocând mandatele în capitală şi în patru prefecturi mai dens populate.
Înaltele curţi sunt primele instanţe unde se judecă valabilitatea alegerilor. Curtea Supremă ar putea ajunge să pronunţe din nou o decizie unificată pentru toate procesele respective abia în martie 2027.
