Aurul este în plină ascensiune – dar cât de sigur este, de fapt, pentru investitori? Principalele avantaje și dezavantaje

„Ceea ce ai acolo valorează aproximativ 250.000 de lire”, spune Emma Siebenborn, în timp ce arată un recipient de plastic decolorat, plin cu bijuterii vechi și ponosite – inele, coliere și cercei fără pereche, arată BBC într-un reportaj.

Vlad Dobrea

Emma este directoarea de strategie la Hatton Garden Metals, o afacere de familie cu aur din cartierul de bijuterii Hatton Garden din Londra, iar acest recipient banal cu obiecte este un mic eșantion din ceea ce cumpără zilnic de la clienți. Practic, este vorba despre deșeuri de aur, care vor fi topite și reciclate.

Tot pe masă, dar prezentate mult mai elegant, într-o tavă căptușită cu piele întoarsă, se află o selecție de monede și lingouri de aur. Cel mai mare lingou are dimensiunea și grosimea unui telefon mobil. Cântărește un kilogram și valorează în jur de 90.000 de euro.

Monedele includ Britannias, de mărimea unui biscuit, fiecare conținând exact o uncie de aur pur de 24 de carate, precum și Sovereigns, mai mici. Toate sunt disponibile pentru cumpărare – iar creșterea recentă a prețului aurului a dus la o creștere a cererii.

Zoe Lyons, sora Emmei și directoare generală, spune că nu a mai văzut niciodată așa ceva – deseori observă vânzători potențiali stând la coadă în stradă.

„Există entuziasm și agitație pe piață, dar și nervozitate și teamă”, îmi spune ea. „Există anxietate legată de direcția în care va merge piața, iar când apar astfel de emoții, în cele din urmă se fac tranzacții destul de mari”.

La MNR Jewellers, câteva străzi mai departe, un vânzător confirmă:

„Cererea pentru aur a crescut, cu siguranță”, spune el.

Aurul este cu adevărat în plină ascensiune. Prețul său a crescut cu peste 40% în ultimul an. La sfârșitul lunii aprilie, a depășit 3.500 de dolari per uncie troy (unitate de măsură pentru metalele prețioase). Acesta este un record absolut, chiar și ajustat la inflație, depășind vârful anterior atins în ianuarie 1980, când prețul era de 850 de dolari – echivalentul a 3.493 de dolari în banii de astăzi.

Economiștii atribuie această evoluție unei serii de factori. Principalul dintre ei este reprezentat de modificările imprevizibile ale politicii comerciale a SUA, introduse de administrația Trump, ale căror efecte au zdruncinat piețele.

Prin contrast, aurul este perceput de mulți ca o investiție solidă. Temeri legate de incertitudini geopolitice i-au sporit și mai mult atractivitatea.

Mulți investitori au început să aprecieze stabilitatea relativă oferită de o marfă care, cândva, fusese respinsă de miliardarul Warren Buffett ca fiind „inertă” și „fără prea mare utilitate sau potențial productiv”.

„Este genul de condiții pe care le considerăm o veritabilă furtună perfectă pentru aur,” explică Louise Street, analist principal de piețe la World Gold Council, o asociație comercială finanțată de industria minieră.

„Ne concentrăm pe posibilele presiuni inflaționiste. Riscurile de recesiune cresc, FMI tocmai și-a revizuit recent prognozele economice...”

Dar ceea ce urcă, poate și coborî. Deși aurul are reputația unui activ stabil, nu este imun la fluctuații de preț. De fapt, în trecut, creșterile majore au fost adesea urmate de scăderi importante.

Așadar, cât de mare este riscul ca acest lucru să se întâmple din nou, lăsând mulți dintre investitorii entuziaști de azi cu pierderi serioase?

Ce a declanșat cu adevărat febra aurului?

Sprijinit de raritatea sa relativă, aurul este considerat de secole un mijloc intrinsec de stocare a valorii. Rezervele globale sunt limitate – doar aproximativ 216.265 de tone au fost extrase vreodată, potrivit World Gold Council (în prezent, producția anuală este de aproximativ 3.500 de tone).

Aceasta face ca aurul să fie perceput pe scară largă ca un „activ-refugiu” care își păstrează valoarea în timp.

Totuși, ca investiție, aurul are atât avantaje, cât și dezavantaje: