Armata Rusiei, luată peste picior de șeful NATO. Ce nu este capabilă să facă pe frontul Ucraina
După doi ani şi patru luni de când a lansat invazia asupra Ucrainei, Rusia nu este nici acum în măsură să realizeze ''străpungeri semnificative'' pe câmpul de luptă, a remarcat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
"În primăvară au încercat din nou să lanseze o ofensivă, dar până acum au obţinut doar câştiguri limitate (...) Noi nu avem alte indicii sau motive să credem că Rusia are capacităţile ori forţa de a realiza străpungeri semnificative", a explicat Stoltenberg, într-un interviu acordat AFP.
Totuşi, el a avertizat că trupele ruse vor continua probabil să exercite presiune pe diferite sectoare ale frontului şi să-şi multiplice atacurile aeriene.
"Dar ceea ce noi am constatat este că ucrainenii au fost capabili să reziste", a continuat secretarul general al NATO. "Au fost capabili să continue să le provoace pierderi grele invadatorilor ruşi, pe liniile de front, dar şi cu loviturile în profunzime", a detaliat el.
Armata Rusiei, ofensive pe frontul de est
Armata rusă a lansat pe 10 mai o nouă ofensivă în provincia Harkov din nord-estul Ucrainei, de unde trupele ruse fuseseră forţate să se retragă în urma unei contraofensive fulger lansate în toamna anului 2022 de armata ucraineană.
Aceasta din urmă a fost acum nevoită să cedeze teren în noua ofensivă rusă, dar a reuşit totuşi să oprească înaintarea trupelor ruse la Vovceansk, oraş situat la circa cinci kilometri de graniţa cu Rusia.
Armata rusă şi-a intensificat de asemenea acţiunile ofensive pe frontul de est, în provinciile ucrainene Doneţk şi Lugansk. Ucraina încearcă să ţină frontul cu pierderi teritoriale minime în aşteptarea sosirii mai multor arme şi muniţii occidentale, în special a avioanelor F-16, sperând că acestea, împreună cu noile efective rezultate în urma campaniei de mobilizare aflate în desfăşurare, vor putea întoarce cursul războiului, informează Agerpres.
Ucraina a pierdut iniţiativa pe front în septembrie anul trecut, după eşecul contraofensivei sale din est şi sud-est, încheiată cu mari pierderi, dar cu câştiguri teritoriale minore şi recuperate apoi parţial de trupele ruse. Armata ucraineană s-a confruntat apoi şi cu o criză de muniţie ca urmare a întârzierii ajutorului militar american din cauza disputelor interne din Congresul SUA.
Deşi între timp au început să sosească noi arme occidentale şi muniţii pentru artilerie necesare corectării dezavantajului de care Kievul suferă în faţa inamicului mai numeros şi mai bine echipat, armata ucraineană încă nu a reuşit să oprească înaintarea trupelor ruse şi încearcă să mobilizeze noi soldaţi. Deşi Rusia are acum iniţiativa pe front şi câştigă teren, nu a reuşit nicio străpungere decisivă.
Ucraina a respins o propunere de pace
În acest timp, armata ucraineană mizează mult pe tacticile de război asimetric, în special atacuri cu drone care în ultima vreme au ţintit cu predilecţie rafinării ruseşti, dar au fost de asemenea vizate diverse ţinte militare, în special aerodromuri şi amplasamente ale sistemelor antiaeriene, precum şi elemente de infrastructură, lovituri în care după deblocarea ajutorului SUA au fost folosite şi rachete americane ATACMS, cu o rază de acţiune de 300 de kilometri. Fragmente dintr-o astfel de rachetă doborâtă de antiaeriana rusă au provocat duminică patru morţi, dintre care doi copii, şi peste 150 de răniţi pe o plajă din Sevastopol, în Crimeea ocupată.
Într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luna aceasta retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Kievul a transmis că acceptă doar "formula de pace" propusă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
Etichete: Jens Stoltenberg, NATO, Rusia, Ucraina,
