Merkel dă vina pe Polonia și statele baltice pentru războiul din Ucraina. „Nu au susținut ideea, apoi a început agresiunea”

Într-un interviu acordat publicației ungurești „Partizan”, Merkel spune că ea ar fi vrut să negocieze cu Putin, chiar atunci când armatele ruse erau mobilizate la granița Ucrainei, dar că propunerea a fost refuzată, transmite „Welt”.

Fostul cancelar, acum la pensie, a purtat o discuție relaxată cu moderatorul publicației online maghiare „Partizan” care o întreabă, printre altele, despre întâlnirile sale cu fostul și actualul președinte al SUA, Donald Trump. Sunt prezentate fotografii vechi. Angela Merkel declară că ea și Trump au avut adesea „păreri diferite” cu privire la politica comercială protecționistă pe care președintele SUA o practică și în actualul său mandat, dar că au găsit întotdeauna „compromisuri”.

 În cursul conversației de 47 de minute, politicianul CDU, care dorește să-și promoveze în primul rând memoriile „Freiheit” (Libertate) la „Partizan”, a abordat și conflictul din Ucraina.

Citește și

Franța a cerut convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Israelul a ucis trei „căști albastre” în Liban

Merkel a vorbit despre acordul de la Minsk, negociat și de ea, după desprinderea regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, din estul Ucrainei. Acest acord „a fost departe de a fi perfect” și „nu a fost niciodată respectat”, dar „a dus la o calmare” a situației deja tensionate între 2015 și 2021. Dar acest lucru a permis Ucrainei să „își adune forțele” și „să devină o altă țară”.

Merkel și-a expus propria viziune asupra evenimentelor: „În iunie 2021, am simțit că acordul de la Minsk nu mai este luat în serios de Putin și, de aceea, am dorit un nou format, împreună cu președintele Macron, pentru a discuta direct cu Putin în calitate de Uniune Europeană.”

Cu toate acestea, ea s-a lovit de rezistență la acea vreme, a continuat politicianul, sugerând că țările care s-au opus unui acord îmbunătățit sunt responsabile pentru invadarea Ucrainei de către Putin: „Unii nu au susținut această idee. În special statele baltice, dar și Polonia s-au opus.”

Țările respective (în total patru) se temeau „că nu vom avea o politică comună față de Rusia”. Opinia lor era, spunea Merkel, că atunci trebuia să se negocieze: „Atunci trebuie să lucrăm pentru a avea o poziție comună (...) „În orice caz, (noul format de discuții, n. red.) nu s-a concretizat. Apoi am părăsit funcția, iar apoi a început agresiunea lui Putin.”

Pandemia a blocat multe discuții, spune Merkel

În interviu, Angela Merkel a subliniat în repetate rânduri cât de importantă este, în opinia sa, menținerea unui dialog chiar și între tabere inamice.

Ea reiterează faptul că izbucnirea pandemiei de coronavirus a întrerupt multe canale de comunicare și a afectat relațiile internaționale. Videoconferințele, spune politicianul, nu pot înlocui discuțiile față în față. „Putin ar fi invadat Ucraina dacă nu ar fi existat pandemia de coronavirus?”, speculează ea la un moment dat și recunoaște: „Nimeni nu poate spune asta.” Merkel a subliniat: „Coronavirusul a schimbat politica mondială, pentru că nu ne-am mai putut întâlni.” Putin însuși, potrivit fostei cancelare, nu a mai participat la summitul G-20 din 2021 „din teamă de pandemia de coronavirus”.

Dacă „nu ne putem întâlni și nu putem discuta divergențele de opinie”, atunci nu mai putem găsi „noi compromisuri”, a adăugat Merkel. Videoconferințele nu sunt suficiente într-o astfel de situație. Ea a mai spus că a dedicat chiar un capitol întreg acestei probleme în cartea sa („Politica mondială în umbra pandemiei”).

Cine este Angela Merkel

Angela Merkel a fost cancelarul Republicii Federale Germania din noiembrie 2005 până în decembrie 2021. Minsk II, sau Acordul de la Minsk, a fost semnat la 12 februarie 2015, cu medierea OSCE, a Germaniei, a Franței, a reprezentanților Ucrainei, Rusiei și a separatiștilor din estul Ucrainei. Acesta se baza pe primul protocol de la Minsk din 2014, care eșuase, și avea ca obiectiv încetarea conflictului din estul Ucrainei, instaurarea unui armistițiu și inițierea unor măsuri politice, precum alegeri în zonele separatiste și o reformă constituțională în Ucraina.

Acordul a eșuat din mai multe motive: neîncrederea reciprocă, luptele continue și neimplementarea unor puncte centrale, cum ar fi controlul frontierei ucraineano-ruse sau statutul politic special al zonelor separatiste. De la atacul Rusiei asupra Ucrainei în februarie 2022, Minsk II este considerat definitiv eșuat, arată sursa citată.

Merkel a descris pentru „Partizan” viziunea sa privind încheierea războiului din Ucraina: Europa trebuie să devină „mai puternică din punct de vedere militar”, iar acest lucru se întâmplă deja. „Dar cred, de asemenea, că, la fel ca în timpul Războiului Rece, diplomația este întotdeauna necesară”, a afirmat fosta cancelară. Obiectivul este ca Rusia „să nu câștige” războiul și Ucraina să rămână un „stat liber”.

Articol recomandat de sport.ro

Cătălina Nițu a dezvăluit cu ce echipă ține: ”Mamă, e ceva incredibil”