Soluțiile propuse variază de la aplicarea cremei cu protecție solară și purtarea măștilor care acoperă întreaga față până la instalarea unor umbrele de soare deasupra birourilor, potrivit South China Morning Post.
Recent, un utilizator RedNote cu numele @lelehangmu, din provincia Jiangsu, estul Chinei, a povestit că, după numai o lună de muncă, tenul său devenise vizibil mai închis la culoare, iar ochii îi erau frecvent obosiți. Postarea a atras rapid reacțiile altor utilizatori care au trecut prin experiențe similare.
O altă utilizatoare a relatat că pielea ei a devenit vizibil mai deschisă la culoare după ce și-a luat concediu, în timp ce o a treia persoană s-a plâns de expunerea constantă la fumul de țigară în spațiile comune de la birou.
Ca răspuns, unii angajați au început să își instaleze umbrele de soare la birou, să poarte pălării sau măști care le acoperă fața și să aplice cantități generoase de cremă cu protecție solară pe față și pe brațe.
Yoki, specialist în design de iluminat, a explicat pentru o publicație din China că în birouri este preferată adesea lumina în tonuri reci, pentru a-i menține pe angajați vigilenți, în speranța creșterii productivității.
Iluminatul este însă doar una dintre componentele unei probleme mai ample legate de mediul de lucru.
Aerul uscat, sistemele de ventilație încărcate cu praf și nivelurile ridicate de dioxid de carbon pot accentua disconfortul fizic și oboseala psihică asociate orelor îndelungate petrecute la locul de muncă.
Ce este „sindromul clădirii bolnave”
În anii 1980, Organizația Mondială a Sănătății a introdus termenul „sindromul clădirii bolnave” pentru a descrie o serie de simptome asociate timpului petrecut în anumite clădiri, chiar și atunci când nu poate fi diagnosticată o anumită afecțiune.
Printre simptome se numără durerile de cap, congestia nazală, pielea uscată, iritațiile gâtului, oboseala și dificultățile de concentrare. Acestea se agravează adesea odată cu expunerea prelungită și se diminuează după ce persoanele părăsesc clădirea.
Sindromul a apărut în atenția specialiștilor odată cu schimbările din arhitectura modernă și cu măsurile pentru economisirea energiei. Pentru reducerea costurilor de încălzire și răcire, numeroase clădiri au devenit tot mai etanșe, ceea ce a limitat, fără intenție, pătrunderea aerului proaspăt în interior.
Într-un studiu din 2008, cercetătoarea indiană în medicină socială Sumedha Joshi a asociat „sindromul clădirii bolnave” cu scăderea productivității și creșterea absenteismului. Aceasta a recomandat îmbunătățirea ventilației, pauze regulate și adoptarea unor strategii pentru reducerea stresului la locul de muncă.
Pe rețelele sociale, îngrijorările legate de mediul de lucru s-au extins însă de la sănătate la aspectul fizic.
Un trend de pe TikTok scoate în evidență diferențele dintre fotografiile făcute la începutul programului și cele realizate câteva ore mai târziu: machiajul impecabil și privirea luminoasă de dimineață sunt înlocuite până seara de păr cu aspect gras, ten tern și față umflată.
Utilizatorii chinezi ai internetului pun, de asemenea, pe seama statului prelungit pe scaun postura cu gâtul aplecat înainte și umerii rotunjiți. Alții glumesc că obiceiul de a se încrunta în timp ce lucrează le-a imprimat pe chip „riduri de gândire”.
De la umbrele la birou la „animale de companie” din pietre
Un utilizator al internetului a întrebat: „Îmbătrânesc în fiecare zi la birou. Compania îmi plătește munca, dar cine îmi va plăti pentru frumusețea și sănătatea pierdute?”
În China, unii angajați și-au inventat propriile metode pentru a se simți mai bine la serviciu. Aceștia transformă paharele goale de ceai cu lapte în umidificatoare improvizate sau țin pe birou „animale de companie” neobișnuite, precum pietre și sâmburi de mango, pe care îi mângâie sau îi ating pentru a-și reduce anxietatea.
În spatele acestor strategii se află însă o preocupare mai profundă privind condițiile de muncă și programele excesiv de lungi.
În luna mai, durata medie a săptămânii de lucru în China era, potrivit datelor citate, de aproximativ 48,2 ore, peste limita legală de 44 de ore.
