Analiză: Zece feluri prin care războiul din Ucraina va schimba lumea. Invazia rusă va afecta ordinea geopolitică globală

62249708

Bătălia pentru viitorul Ucrainei nu este doar un război regional oarecare. El marchează o ruptură în relațiile dintre Rusia și Occident, care va avea repercusiuni profunde pentru Europa și întreaga lume.

The Economist Inteligence Unit (EIU), unul dintre cele mai mari grupuri de analiză geopolitică din lume, a făcut zece predicții privind felul în care conflictul din Ucraina va redefini ordinea mondială în deceniile care vin.

1. Războiul din Ucraina va duce la o nouă diviziune a Europei. Invazia brutală a Rusiei urmărește să distrugă suveranitatea Ucrainei și să prevină aderarea sa la NATO și UE. Rusia intenționează să anexeze cel puțin o parte din Ucraina, pentru a crea o zonă-tampon între Rusia și Occident, zonă care să includă, de asemenea, Belarus și Kazahstan.
Repudierea de către Moscova a “ordinii (globale) bazate pe lege’, așa cum e promovată de Occident, semnalează îndepărtarea sa de Europa și crearea unei noi divizări pe continent, la trei decenii de la căderea Zidului Berlinului.

2. Violarea suveranității Ucrainei semnalează sfârșitul ordinii geopolitice de după încheierea războiului rece, caracterizată prin lumea “unipolară” condusă de Statele Unite. Rusia, măcinată de criză, a fost incapabilă să reziste acestui unipolarism, în timp ce China se afla la începutul ascensiunii sale. Ultimii 15 ani au marcat însă renașterea Rusiei, ascensiunea Chinei, precum și adâncirea rivalității dintre membrii comunității occidentale, pe fondul eroziunii hegemoniei SUA. Invazia Ucrainei este o provocare flagrantă la adresa rolului SUA de “jandarm” al ordinii mondiale, și sugerează că lumea a devenit mult mai instabilă și periculoasă.

3. Războiul din Ucraina va adânci alianța strategică dintre Rusia și China. Alungată din sistemul politic, economic și financiar global, Rusia se va întoarce spre Est, pentru a-și cimenta relația cu China. Ceea ce era la început doar un mariaj de conveniență, a evoluat, în ultimii zece ani, până la un parteneriat strategic. Pivotarea Moscovei către Beijing a început în 2012, când Rusia a realizat că nu va avea multe de spus în ordinea de securitate europeană, și că viitorul său economic e spre Răsărit.

Astfel, a ajutat China în domeniile energiei, militar, al informațiilor, dar și în politica externă, primind în schimb acces la finanțare și tehnologii. Pentru China, o alianță cu Rusia îi oferă securitate la granița de Nord, resurse naturale, dar și o abordare autoritaristă comună în relația cu Occidentul.

4. Acțiunile Rusiei accelerează scindarea lumii în două tabere ostile, aflate în competiție

China și Occidentul sunt în competiție, în ultimii ani, pentru dominația asupra tehnologiilor și industriilor viitorului, și pentru a pregăti terenul pentru o “decuplare” totală, în viitor. Pandemia a accelerat această tendință, alimentând tendința de regionalizare, în locul globalizării.

Provocând o ruptură totală cu Vestul, Rusia va accelera procesul de divizare a lumii, în două poluri rivale. Unele state se vor alătura fie unei părți, fie celeilalte, dar multe vor alege să “joace” la două capete. Pe măsură ce va trece timpul, însă, această echilibristică va deveni din ce în ce mai dificilă.

5. Îndreptându-și din nou atenția către securitatea Europei, Statele Unite vor fi nevoite să-și reconsidere politica din Asia

Din cauza redirecționării resurselor diplomatice pentru a gestiona criza de la periferia estică a Europei, Statele Unite vor întâmpina probleme în efortul lor de a contrabalansa creșterea Chinei. SUA se vor afla în situația de a controla o putere în declin (Rusia), în timp ce și-ar dori să-și canalizeze energia pentru a controla o alta, aflată în ascensiune – China. Aceasta e o veste proastă pentru țări ca Japonia, Coreea de Sud sau Taiwan, care se bazau până acum pe mai multă protecție din partea Americii.

6. Războiul din Ucraina va accelera cursa globală pentru înarmare. Sfârșitul amenințării sovietice a adus un declin al înarmării, la nivel mondial. Acest lucru s-a schimbat în ultimii ani. China își extinde arsenalul nuclear, în timp ce Rusia, SUA, Marea Britanie și alții, au programe de modernizare a acestora. Numărul de focoase nucleare este în creștere, iar dezvoltarea de arme noi, anti-balistice, anti-satelit sau hipersonice, alimentează această cursă a înarmării. Ea nu a atins încă nivelul de la apogeul războiului rece, dar tendința e clară.

7. Germania s-ar putea implica mult mai mult în politica europeană de securitate

Într-o schimbare dramatică de atitudine, Germania a decis să trimită arme Ucrainei și să investească 100 de miliarde de euro în apărare, peste cei 2 la sută cât își propun să cheltuie statele NATO, în general. După ce a fost acuzată că a fost prea “moale” cu Rusia, Germania va ajunge acum mai degrabă un stat capabil să descurajeze militar, decât unul aflat în postura de a fi apărat. Noul rol al Germaniei în definirea politicii externe și de apărare comune va începe să încline balanța puterii în Europa.

8. Europa va fi obligată să decidă care e locul său în noua ordine globală. Războiul din Ucraina a sunat deșteptarea în Europa, care își va da seama că ea însăși, nu SUA sau Rusia trebuie să aibă puterea de a influența ce se întâmplă pe continent.

Statele Unite vor rămâne, de departe, puterea dominantă în NATO, dar echilibrul s-ar putea schimba în următorii ani, pe măsură ce puterile europene – conduse de Franța și Germania – își vor umări din ce în ce mai serios propriile interese. Invazia rusă în Ucraina a dus la o unitate fără precedent în NATO, dar există deja semne că această unitate va deveni tot mai fragilă, pe măsură ce interesele naționale și regionale vor ieși din nou în prim-plan. Abordarea diferită, la nivel transatlantic, referitoare la sancțiunile îndreptate împotriva sectorului energetic rus, este un prim indiciu că diviziunile vor persista.

9. Provocarea la adresa democrației globale se va accentua. Războiul din Ucraina va adânci diviziunea lumii, între tabăra autoritaristă și cea democratică. Invazia Rusiei marchează o accelerare a declinului Rusiei spre autoritarism. De la realegerea sa în 2012, Vladimir Putin conduce o societate marcată tot mai puternic de corupție, erodarea libertății de exprimare, represiune politică și sufocarea lentă a democrației. În mod similar, China a devenit tot mai autoritaristă, sub conducerea lui Xi Jinping. Cristalizarea alianței Rusia-China, care e antioccidentală și autoritaristă, va face și mai importantă bătălia pentru democrație, în deceniile următoare.

10. Războiul din Ucraina va încuraja și alte state, și va inflama alte conflicte. Puteri regionale cu ambiții iredentiste, revanșarde sau expansioniste, cum ar fi Azerbaijan, Turcia sau China (în ce priveșteTaiwanul) vor urmări cu atenție ce se întâmplă în Ucraina. Aceste țări vor urmări cu atenție reacția globală la încercarea Rusiei de a tăia Ucraina în bucăți, dar și până unde sunt dispuse să meargă puterile occidentale. Chiar dacă, pe termen scurt, nicio putere nu va copia acțiunile Rusiei, invazia va avea un efect destabilizator în alte conflicte din lume.

Articol recomandat de sport.ro
Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat
Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat
Citește și...
Amenințată de Rusia, NATO își întărește puternic flancul estic. Peste 300.000 de militari ai Alianței sunt în alertă maximă

Cu un război sângeros la granițele noastre, NATO își va întări în următoarele zile flancul estic. Vor fi înființate patru noi grupuri de luptă, inclusiv în România.  

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a dispărut din spațiul public de aproape două săptămâni

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a dispărut brusc din spaţiul public, deși este responsabil de invazia Ucrainei, informează newsweek.com.

Preot, la înmormântarea unui soldat rus mort în războiul din Ucraina: Un războinic al lui Hristos, a luptat cu sataniștii

Un soldat rus mort în războiul din Ucraina a fost prezentat de preot la slujba sa de înmormântare ca fiind ”un războinic al lui Hristos”, care ”a luptat împotriva spiritelor satanice, naziștii ucraineni”.

 

Recomandări
Protestul ciobanilor, „deturnat” și transformat într-o confruntare violentă. Analist: „În mulțime au fost infiltrați”

Scene violente și haos în centrul Capitalei. Un protest al ciobanilor veniți din toată țara s-a transformat într-o confruntare între manifestanți și jandarmi. 

Ce variante de guvern propun PSD, PNL, USR și UDMR. Nicușor Dan ar putea desemna joi un nou premier

Deși președintele a anunțat că vrea să aibă consultări și să desemneze un nou prim-ministru săptămâna aceasta, pozițiile partidelor au rămas neschimbate.  

Statul a mutat problema urșilor la primării. Ce trebuie să facă edilii atunci când salbăticiunile intră în localități

Când ursul intră într-o localitate, primarul trebuie să decidă ce face cu el. Campania Știrilor PRO TV - „Țara dintre oameni și urși” - vorbește, marți, despre faptul că statul a mutat problema urșilor în brațele autorităților locale.