Bloomberg: Un război între Rusia și NATO ar costa întregul Glob 1.500 de miliarde de dolari pe an. Cele mai vulnerabile state
Un conflict Rusia-NATO ar provoca pierderi globale de 1.500 de miliarde de dolari în primul an, din cauza distrugerilor, crizei energetice și haosului financiar, un impact similar cu cel al invaziei Rusiei în Ucraina, arată Bloomberg Economics.
O invazie a trupelor rusești ar putea începe cu un incident înscenat menit să justifice lansarea unei operațiuni militare sau cu un atac hibrid.
Rusia va ajunge în curând să producă mai multe obuze, drone și rachete decât are nevoie armata rusă pentru continuarea războiului din Ucraina, ceea ce înseamnă că își va putea umple stocurile în pregătirea unui viitor conflict cu NATO, potrivit unei analize Bloomberg Economics.
Atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, un aliat al Kremlinului, au zdruncinat și mai mult stabilitatea globală, iar Vladimir Putin pare acum, cel puțin din propriile sale declarații, mult mai încrezător în acțiunile militare pe care trupele sale le desfășoară în Ucraina.
În timp ce liderii europeni se întrebau dacă se mai pot baza pe sprijinul Statelor Unite, președintele american Donald Trump avea o cu totul altă dilemă: de ce nu participă și Putin la discuțiile G7 (fostul G8)?
Deși un război Rusia-NATO este puțin probabil acum, în special pentru că Moscova nu își dorește să poarte două războaie în același timp. Dar unii generali și oficiali ruși au declarat public faptul că ambițiile lor imperialiste nu se limitează doar la Ucraina.
Chiar Putin a dat de înțeles săptămâna trecută că întreg teritoriul Ucrainei i-ar aparține Rusiei.
„Consider rușii și ucrainenii ca un singur popor, iar în acest sens toată Ucraina este a noastră”, a spus președintele rus la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. „Avem o vorbă sau o parabolă: pe oriunde calcă soldatul rus, [pământul acela] este al nostru.”
Avertismente NATO și europene despre posibile atacuri ruse în următorii ani
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertizează că Rusia ar putea ataca alianța în următorii cinci ani. Declarația sa este în linie cu avertismentele anterioare ale cancelarului german Friedrich Merz și ale mai multor servicii de informații europene.
Danemarca a transmis că un război local împotriva unei țări vecine ar putea fi declanșat de Rusia în următoarele șase luni, iar în decurs de doi ani, Moscova ar putea deveni o amenințare directă pentru una sau mai multe state NATO.
Cele mai expuse riscului sunt Estonia, Letonia și Lituania, aflate pe flancul nord-estic al alianței. Deși mici din punct de vedere economic, cele trei țări baltice au o importanță strategică majoră.
În timp ce Europa plănuiește să-și crească bugetele de apărare la 5% din PIB și să accelereze procesul de înarmare, Rusia a modernizat deja baza militară cu arme nucleare din Kaliningrad și a construit noi facilități militare de-a lungul graniței nord-vestice cu NATO.
O nouă invazie a Rusiei ar putea începe cu un incident înscenat de ruși și menit să justifice lansarea unei operațiuni militare sau cu un atac hibrid.
Calea ferată care leagă Moscova de Kaliningrad – și care trece prin capitala Lituaniei, Vilnius – este un punct vulnerabil important. Poliția lituaniană a pornit luna aceasta în căutarea unui cetățean rus care a sărit dintr-un tren aflat în mișcare în timp ce traversa teritoriul țării.
Un prim pas ar putea fi ca Rusia să inventeze un motiv pentru ca trenul Moscova-Kaliningrad să se oprească în Lituania, potrivit fostului ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis. Moscova ar putea apoi să trimită trupe sub pretextul că încearcă să își protejeze cetățenii ruși rămași blocați în Lituania, declanșând astfel invazia.
Rusia ar putea ataca Estonia și Letonia, două țări care găzduiesc comunități importante de etnici ruși, sau ar putea desfășura operațiuni navale pentru a prelua controlul asupra Mării Baltice și a unor insule-cheie din regiune. O strategie posibilă ar fi izolarea statelor baltice prin ocuparea coridorului Suwalki, care leagă Polonia de Lituania.
Riscul escaladării conflictului
Chiar dacă trupele NATO nu ar interveni direct, statele vecine ar putea răspunde prin atacuri asupra forțelor ruse și prin trimiterea de ajutor militar către aliații baltici. Pentru țări precum Polonia, blocarea înaintării armatei ruse ar deveni o prioritate pentru a preveni extinderea conflictului.
Rusia ar putea riposta bombardând baze militare europene și infrastructura critică, inclusiv în orașe mari. Pierderile umane ar fi considerabile, iar porturi importante ar fi închise, oprind comerțul din Marea Baltică. Ambele tabere ar recurge la operațiuni hibride, vizând inclusiv cabluri submarine și infrastructura energetică.
În timpul summitului G7, Trump a spus că Putin este un „prieten” care va ajunge cel mai probabil la un acord cu Kievul și s-a opus aliaților care i-au cerut să impună mai multe sancțiuni împotriva Moscovei.
Amenințările Rusiei privind lansarea unui atac nuclear ar putea paraliza și mai mult SUA și unele state din Europa de Vest, ceea ce va limita amploarea loviturilor directe lansate de puterile nucleare europene asupra Rusiei.
Economia statelor baltice s-ar contracta cu 43% în primul an de conflict – la fel cum s-a întâmplat și în cazul teritoriilor ucrainene ocupate de ruși. Alte țări europene care s-ar alătura războiului, precum Finlanda, Suedia, Polonia sau Germania, ar fi și ele afectate economic, dar mai puțin.
La nivelul întregii Uniuni Europene, PIB-ul ar scădea cu 1,2% și creșterea datoriei externe ar deveni mult mai pronunțată. Economia Rusiei va pierde doar 1%, întrucât sancțiunile deja impuse au izolat Rusia de o mare parte din presiunea externă, iar cheltuielile mari pentru apărare creează iluzia unei economii sănătoase.
În lipsa implicării imediate a Statelor Unite în conflict, războiul s-ar putea intensifica și mai mult, în timp ce Rusia atacă orașele europene și susține cu și mai multe resurse operațiunile armatei, ceea ce va spori riscul ca războiul să se extindă dincolo de țările baltice.
Rutte a avertizat deja că Rusia produce muniție într-un ritm de patru ori mai rapid decât cel al statelor NATO la un loc.
