Analiză AFP: De ce inundaţiile din Europa sunt atât de devastatoare? „Pământul devine din ce în ce mai cald”

Inundații Germania
Getty

Inundaţiile devastatoare din Germania şi din alte părţi ale Europei Occidentale au fost descrise ca fiind o "catastrofă", o "zonă de război" şi "fără precedent".

Cu peste 150 de morţi şi bilanţul încă în creştere, mulţi se întreabă cum s-a întâmplat asta şi de ce a fost atât de rău, se arată într-o analiză realizată de AFP, transmite Agerpres.

"Mase de aer încărcat cu apă au fost blocate la altitudine ridicată de temperaturile scăzute, care le-au făcut să stagneze patru zile deasupra regiunii", a apreciat Jean Jouzel, climatolog şi fost vicepreşedinte al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC).

Între 100 şi 150 de milimetri de ploaie au căzut în perioada 14 - 15 iulie, conform Serviciului de Meteorologie din Germania, o cantitate care în mod normal se înregistrează în mai mult de două luni.

Şi înainte Europa a fost în mod repetat afectată de inundaţii severe, dar această săptămână "a fost excepţională, atât în ceea ce priveşte cantitatea de apă, cât şi violenţa cu care a erupt", conform hidrologului german Kai Schroeter.

Citește și
Inundații Germania - 13
Mai mulți români au fost prinși la furat în zonele devastate de inundații în Germania
Ce a pățit jurnalista care a filmat ultimele imagini cu Aleksei Navalnîi în viață

Mulţi politicieni europeni au dat vina pe încălzirea globală pentru dezastru, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) i-a acuzat de "instrumentalizarea" inundaţiilor pentru promovarea agendei de protejare a mediului.

"Nu putem deocamdată spune cu certitudine că acest eveniment este legat de încălzirea globală, dar încălzirea globală face evenimentele de acest tip mult mai probabile", a afirmat Schroeter.

Acesta a explicat că în urma schimbărilor climatice pământul devine din ce în ce mai cald, astfel încât se evaporă mai multă apă, ceea ce "duce la mase mai mari de apă în atmosferă", sporind riscul ploilor abundente.

Cele mai afectate zone au fost cele de lângă micile râuri sau cele care nu aveau protecţie la inundaţii, nivelul ploilor provocând revărsarea râurilor.

"Rinul provoacă inundaţii, iar oraşele care sunt de-a lungul râului şi-au construit sisteme de protecţie, spre deosebire de oraşele şi satele care se află de-a lungul râurilor mai mici", a explicat Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, lovit puternic de inundaţii.

"Când râurile sunt mai lente şi mai lungi, apa creşte mai puţin rapid şi există mai mult timp pentru pregătiri", a apreciat Schroeter.

În Germania, autorităţile locale sunt sever criticate că nu au evacuat suficient de repede populaţia.

"Au fost emise avertismente, dar ele nu au fost luate în serios şi pregătirile au fost inadecvate", a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea Reading din Marea Britanie.

"Unele victime au subestimat pericolul şi nu au respectat două reguli simple în timpul ploilor abundente. În primul rând, evitarea pivniţelor, unde se infiltrează apa. În al doilea rând, oprirea urgentă a electricităţii", a afirmat Armin Schuster, preşedintele BBK, o agenţie de stat care se ocupă de dezastrele naturale.

Unii experţi au atras atenţia asupra pericolului planificării urbane deficitare şi sporirea cantităţii de ciment în regiunile industrializate şi intens populate din Europa. Regiunile afectate s-au confruntat în ultimele săptămâni cu ploi neobişnuit de abundente, astfel încât solul era saturat şi nu mai putea absorbi excesul de apă. Când pământul este acoperit cu materiale făcute de om, cum ar fi cimentul, solul absoarbe mai puţină apă, sporind riscul inundaţiilor.

"Urbanizarea a jucat un rol. Ar fi fost bilanţul atât de ridicat în urmă cu 40 de ani?", s-a întrebat Jouzel.

Articol recomandat de sport.ro
Nici Charleston, nici Stuttgart: unde ar putea juca Simona Halep al doilea turneu la revenirea în tenis
Nici Charleston, nici Stuttgart: unde ar putea juca Simona Halep al doilea turneu la revenirea în tenis
Citește și...
Imagini de nedescris în Germania și Belgia: Tineri au murit încercând să-i ajute pe alţii, până în ultima clipă
Imagini de nedescris în Germania și Belgia: Tineri au murit încercând să-i ajute pe alţii, până în ultima clipă

Bilanţul inundaţiilor catastrofale din vestul Europei, creşte fără încetare. Sunt cel puţin 165 de morţi în Germania şi 31 în Belgia vecină. Şi în continuare, zeci de dispăruţi.

Mai mulți români au fost prinși la furat în zonele devastate de inundații în Germania
Mai mulți români au fost prinși la furat în zonele devastate de inundații în Germania

Mai mulți români au fost prinși în timp ce sustrăgeau diverse lucruri din zonele grav afectate de furtuni, din Germania. Aceștia sunt acuzați de însușirea fără drept a unor deșeuri.

Dezastrul lăsat de inundațiile din Germania și Belgia ar fi putut fi evitat măcar parțial, dacă existau avertizări
Dezastrul lăsat de inundațiile din Germania și Belgia ar fi putut fi evitat măcar parțial, dacă existau avertizări

Oamenii încă se luptă cu dezastrul lăsat în urmă de inundaţii, în vestul Europei. Cel puţin 190 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar sute de persoane sunt încă date dispărute.

Recomandări
Localnicii din Brăila povestesc îngroziți incidentul cu drona militară căzută lângă oraș: „Un huruit și pe urmă buuuuum!”
Localnicii din Brăila povestesc îngroziți incidentul cu drona militară căzută lângă oraș: „Un huruit și pe urmă buuuuum!”

Este alertă în Brăila, după ce o dronă militară s-ar fi prăbușit, joi seară, pe un câmp, la câțiva kilometri de oraș.

Primele imagini cu rămășițele dronei căzute în Brăila. Ce este înscripționat pe ele | FOTO
Primele imagini cu rămășițele dronei căzute în Brăila. Ce este înscripționat pe ele | FOTO

Au apărut primele imagini cu rămășițele dronei militare care s-a prăbușit în Brăila, în Insula Mare.  

A fost deschis cel mai modern aeroport din România. Va deveni al doilea din țară după Otopeni | FOTO & VIDEO
A fost deschis cel mai modern aeroport din România. Va deveni al doilea din țară după Otopeni | FOTO & VIDEO

A fost inaugurat terminalul T4 al Aeroportului Iaşi, vineri, cel mai modern din România.