Amenințările lui Donald Trump privind țările din NATO au provocat frisoane în cancelariile europene: ”Fiecare minut contează”
Cancelarul Germaniei pledează pentru o producție de armament „pe scară largă" - într-o Europă care se luptă să furnizeze muniție Ucrainei, dar trebuie să se gândească și la propria apărare.
Olaf Sholz a anunțat că țara sa va atinge în sfârșit ținta de 2% din PIB pentru apărare, după ce "Germania a fost mult timp un exemplu negativ", a recunoscut cancelarul.
Numai că, potrivit directorului celei mai mari companii de apărare germane, Europa ar avea nevoie de 10 ani ca să ajungă să se poată apăra singură.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cancelarul Scholz și sefa guvernului danez au inaugurat, simbolic, fundația pentru o nouă fabrică de proiectile, în nordul Germaniei. Începând din 2025, acolo se vor produce mai ales proiectile de calibru de 155 de milimetri, de genul celor trase cu miile, zilnic, pe frontul din Ucraina.
Olaf Scholz: ”Iar acum trebuie să fie sporită producția. Fie și numai din cauza necesității ca Ucraina să poată să se apere, dar și pentru propriile noastre interese de apărare pe termen lung. (...) Trebuie să trecem de la industria manufacturieră la producţia pe scară largă de echipamente de apărare. Este o necesitate urgentă. Pentru că, oricât de dură, aceasta este realitatea: nu trăim în vremuri de pace!”
Urgenta e cu atat mai mare după declarațiile lui Donald Trump, care poate fi din nou președinte și care a spus că America NU va apăra un membru NATO care nu aloca suficienti bani apărarii. Rusia "poate să le facă ce vrea" aliaților rău platnici ai Americii, a sugerat Trump.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: ”Orice relativizare a garanției de sprijin din partea NATO e iresponsabilă și periculoasă și servește doar intereselor Rusiei.”
Securitatea continentului european a fost de altfel si miza vizitelor fulger facute de premierul polonez, Donald Tusk, la Paris si Berlin.
Donald Tusk: ”Ca să rezum filosofia ce stă la temelia relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi NATO, amintesc de formula din „Cei trei muschetari” de Alexandre Dumas: "Unul pentru toţi, toţi pentru unul. Dar declarațiile lui Donald Trump ar trebui să fie un duș rece pentru cei care ignoră această amenințare din ce în ce mai reală cu care se confruntă Europa. Trebuie să stăm pe propriile noastre picioare”.
Președintele francez a insistat, la rândul său, pe transformarea Europei într-un centru de putere și securitate, complementar Alianței Nord-Atlantice. Semn că amenințările lui Trump chiar au provocat frisoane în cancelariile europene, tot luni s-au întâlnit, lângă Paris, și miniștrii de externe francez, german și polonez.
Stephane Sejourne, ministrul de Externe al Franței: ”Fiecare minut contează pentru a-i pregăti pe europeni să absoarbă șocul scenariului descris de Donald Trump.”
Analiștii revistei Politico atrag totuși atenția că Europa nu trebuie doar să-și reconstruiască armatele, ci și să-și reseteze mentalitatea colectivă.
Războiul din Ucraina și implicațiile sale pentru securitatea continentului rămân prea abstracte, mai ales pentru Europa de Vest.
