Olaf Scholz consideră că Europa ar trebui să treacă la producția de arme pe scară largă. Avertismentul lansat

×
Publicitate

Cancelarul Germaniei pledează pentru o producție de armament "pe scară largă" - într-o Europă care se luptă să furnizeze muniție Ucrainei, dar trebuie să se gândească și la propria apărare.

Olaf Sholz a anunțat că țara sa va atinge în sfârșit ținta de 2% din PIB pentru apărare, după ce "Germania a fost mult timp un exemplu negativ", a recunoscut cancelarul, facând aluzie la declarațiile recente ale lui Donald Trump.

Cancelarul german și premierul danez au inaugurat, simbolic, fundația pentru o nouă fabrică de proiectile de artilerie, în nordul Germaniei. Începând din 2025, acolo se vor produce mai ales proiectile de artilerie - calibru de 155 de milimetri, de genul celor trase cu miile, zilnic, pe fronturile războiului din Ucraina.

Iar gigantul industriei de apărare Rheinmetall, care construieste fabrica de munitie, se așteaptă la o producție de 200.000 de obuze anual.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Iar acum trebuie să fie sporită producția. Fie și numai din cauza necesității ca Ucraina să poată să se apere, dar și pentru propriile noastre interese de apărare pe termen lung”.

Citește și
Prima reacție a Rusiei după declarația Maiei Sandu privind unirea cu România: „Distructive pentru statalitate”
Prima reacție a Rusiei după declarația Maiei Sandu privind unirea cu România: „Distructive pentru statalitate”

Potrivit cancelarului Scholz, acesta este un „semnal” pentru europeni, care sunt chemați să consolideze baza industriei de apărare a continentului, favorizând comenzile grupate și pe termen lung.

Mai ales după declaranțiile lui Donald Trump - cel ce poate deveni din nou președintele Statelor Unite - și care a spus că America nu va sări în apărarea unui membru NATO care nu cheltuie suficient pentru apărare. Mai mult - în cel mai șocant și iresponsabil mod - Trump a sugerat că Rusia "poate să le facă ce vrea" aliaților rău platnici ai Americii.

Scholz: „Toți pentru unul și unul pentru toți”

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Angajamentul de protecție oferit de NATO nu poate fi limitat și respectă principiul: toți pentru unul și unul pentru toți. Orice relativizare a garanției de sprijin din partea NATO e iresponsabilă și periculoasă și servește doar intereselor Rusiei”.

Mette Frederiksen, premierul Danemarcei:Fără să conteze ce se va întâmpla în SUA în acest an, cred că trebuie să fie deja stabilită concluzia, acum: Europa trebuie să fie mai puternică, trebuie să fim capabili să facem mai mult pe cont propriu. Și spun asta chiar dacă susțin cu adevărat Alianța transatlantică”.

Scholz s-a întâlnit și cu premierul Poloniei, cu care a discutat despre importanța întăririi capacităților militare europene.

Donald Tusk, premierul Poloniei:Aceste cuvinte ale lui Donald Trump ar trebui să fie un duș rece pentru toți cei care constant ignoră această amenințare din ce în ce mai reală cu care se confruntă Europa. Trebuie să stăm pe propriile noastre picioare, desigur, totuși contând pe o cooperare deplină cu Statele Unite”.

Donald Tusk a discutat și cu Emmanuel Macron, la Palatul Elysee. Președintele francez a insistat, la rândul său, pe ideea unui viitor în care Europa să fie un centru de putere și securitate, complementar Alianței Nord-Atlantice.

Articol recomandat de sport.ro
Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026
Într-un an cât alții în zece: Sorana Cîrstea a strâns avere în 130 de minute, la Australian Open 2026
Citește și...
Prima reacție a Rusiei după declarația Maiei Sandu privind unirea cu România: „Distructive pentru statalitate”
Prima reacție a Rusiei după declarația Maiei Sandu privind unirea cu România: „Distructive pentru statalitate”

Planurile Republicii Moldova de a se uni cu România sunt distructive pentru statalitatea Republicii Moldovei, a declarat marţi ministrul de externe rus Serghei Lavrov, informează Reuters.

Cine este Iliyana Yotova, prima femeie președinte a Bulgariei. În anii 90 era reporter la televiziunea națională
Cine este Iliyana Yotova, prima femeie președinte a Bulgariei. În anii 90 era reporter la televiziunea națională

Vicepreședintele Iliyana Yotova urmează să devină prima femeie șef de stat a Bulgariei, după ce președintele Rumen Radev a anunțat că își va depune demisia pe 20 ianuarie, marcând sfârșitul mandatului său. 

La câteva zile după ce au avut 20 de grade, locuitorii din Shanghai s-au trezit cu ninsoare, un fenomen rar în acest oraş
La câteva zile după ce au avut 20 de grade, locuitorii din Shanghai s-au trezit cu ninsoare, un fenomen rar în acest oraş

Valul de temperaturi scăzute care a lovit sudul China a adus marți ninsoare la Shanghai, un fenomen rar în oraș, spre încântarea rezidenților acestui hub financiar, autoritățile avertizând că temperaturile geroase ar putea dura cel puțin trei zile.

Recomandări
Forumul de la Davos gravitează în jurul lui Trump. ”Oamenii vor să vadă dacă va vorbi cu ei sau către ei”
Forumul de la Davos gravitează în jurul lui Trump. ”Oamenii vor să vadă dacă va vorbi cu ei sau către ei”

În contextul escaladării tensiunilor din jurul Groenlandei, delegaţia Danemarcei a decis să boicoteze Forumul Economic Mondial de la Davos.

Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie
Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie

Vicepremierul Tanczos Barna afirmă că Guvernul pe care îl reprezintă nu a reuşit să facă până acum reformele pe care le-a promis în administraţia centrală, pentru că nu a existat consens între partidele din coaliţie.

Grindeanu, despre ministrul Marinescu, acuzat de plagiat: ”Nu suntem la şcoala de maici. Sunt convins că a respectat legea”
Grindeanu, despre ministrul Marinescu, acuzat de plagiat: ”Nu suntem la şcoala de maici. Sunt convins că a respectat legea”

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, luni seară, că are încredere că ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, acuzat de plagiat, a respectat legea care era în vigoare la momentul la care şi-a susţinut doctoratul.