Alegeri prezidențiale în Croația: A început primul tur. Actualul șef al statului, dat favorit în sondaje
Alegeri în Croația au loc duminică, unde cetățenii sunt așteptați la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani. Sondajele arată că scrutinul ar urma să fie câştigat de preşedintele aflat la sfârşit de mandat Zoran Milanovic.
Cetățenii vor putea alege între opt candidați la alegerile prezidențiale pe buletinele de vot: Miro Bulj, independentul Tomislav Jonjić, Ivana Kekin, Branka Lozo , Zoran Milanović , Dragan Primorac și independenții Marija Selak Raspudić și Nika Tokić Kartel.
Fost premier social-democrat (SDP), ales preşedinte în 2020, Milanovic îi devansează în sondaje pe ceilalţi şapte candidaţi, fiind creditat cu 37% în intenţiile de vot în primul tur, insuficient însă pentru a câştiga din această duminică.
Potrivit unui sondaj difuzat vineri, el ar urma să se confrunte într-un tur doi, pe 12 ianuarie, cu Dragan Primorac (20% din intenţiile de vot), susţinut de conservatorii aflaţi la putere (HDZ) ai premierului Andrej Plenkovic.
Scrutinul se derulează pe fondul unei inflaţii importante, al unei corupţii generalizate şi unei penurii de mână de lucru.
Un total de 3.762.224 de alegători din Croația și din străinătate, din 38 de țări, au dreptul de a alege noul președinte. Secțiile de votare sunt deschise încă de la ora 7:00, iar primele rezultate neoficiale vor fi anunțate la ora 20:00.
Ce responsabilități are președintele
După proclamarea independenţei în 1991, Croaţia a fost condusă mai ales de Uniunea Democrată Croată (HDZ).
Preşedintele este condamnatul forţelor armate şi reprezintă pe scena internaţională această ţară cu 3,8 de milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO. Chiar dacă are puţine puteri, preşedintele este văzut de croaţi drept un vector de stabilitate şi garant al echilibrului de puteri.
Milanovic a denunţat agresiunea rusă împotriva Ucrainei, criticând totodată ajutorul militar furnizat de Occident Kievului. Această politică a făcut ca el să fie calificat de către premier drept "pro-rus" care "distruge credibilitatea Croaţiei în NATO şi UE".
Croaţia a furnizat cu toate acestea un ajutor Ucrainei, inclusiv militar, în valoare de 300 de milioane de euro.
Preşedintele afirmă că vrea să împiedice Croaţia să fie "angrenată în războiului" din Ucraina. "Atât timp cât eu sunt preşedinte, niciun soldat croat nu va lupta în războaiele altora", a declarat el.
Zoran Milanovic îl acuză pe Plenkovic şi partidul acestuia de corupţie, calificându-l pe premier drept "o ameninţare serioasă la adresa democraţiei croate".
La rândul său, Primorac a făcut campanie prezentându-se drept "unificator", evocând valorile familiei şi patriotismul. Aceste alegeri vor arăta "dacă Croaţia se îndreaptă spre Est sau spre Occident (...), spre divizări sau spre unitate", a declarat el.
Primorac, de profesie medic şi fost ministru al ştiinţei şi educaţiei (2003-2009), îl acuză pe Milanovic că "dezonorează Croaţia".
Mulţi văd aceste alegeri drept o nouă rundă între preşedintele aflat la sfârşit de mandat şi premier. "Este vorba în continuare de conflictul dintre premier şi preşedinte. Restul sunt doar accesorii", a declarat analistul politic Zarko Puhovski.
