Al doilea seism puternic din Turcia, un fenomen rar şi imprevizibil. De ce au fost atât de mari distrugerile
La câteva ore după primul cutremur cu magnitudinea 7,8 care a lovit luni regiunea de la granița dintre Turcia și Siria, a avut loc un al doilea cutremur cu o intensitate similară. A fost asimilat cu o replică, dar este un fenomen diferit și mult mai rar.
La nouă ore după seismul principal, comunitatea științifică a fost luată prin surprindere. O „replică” cu magnitudinea 7,5 a făcut ravagii la doar câteva zeci de kilometri de epicentrul primului cutremur, cu magnitudinea 7,8, care a avut loc luni, 6 februarie, la granița dintre Turcia și Siria.
Un al doilea cutremur de o asemenea intensitate nu se potrivește bine cu ceea ce se știe despre replicile seismelor, potrivit France24.
„Există o lege a scării seismelor, botezată legea Omori, care prevede că în caz de cutremur de o anumită magnitudine, va exista, pentru a schematiza, o primă replică de circa zece ori mai mică, apoi zece replici de o sută de ori mai mici şi aşa mai departe”, explică Christophe Vigny, seismolog la laboratorul de geologie al Şcolii Normale Superioare (ENS).
„Cutremur declanșat” sau „dublet”
Al doilea cutremur de la granița turco-siriană ar sfida, așadar, legile seismologiei cu violența sa. Doar că în realitate nu este o replică. Acesta este un alt fenomen, numit „cutremur declanșat” sau „dublet”: adică un al doilea cutremur cauzat direct de primul.
Acest tip de cutremure care urmează șocului principal este „rar întâlnite, dar au mai fost observate în trecut”, precizează cercetătorul Christophe Vigny.
Principala diferență față de o replică este că „un dublet nu are loc pe aceeași structură geologică”, subliniază Thomas Lecocq, seismolog la centrul de seismologie şi gravimetrie al Observatorului Regal din Belgia. În acest caz, al doilea șoc a avut loc pe o falie secundară, mai la nord de falia est-anatoliană responsabilă de șocul principal.
În cazul cutremurelor declanșate, nu există reguli ca în cazul replicilor. Acestea din urmă sunt un fel de ecouri care scad treptat, în vreme ce „dubletele” sunt şocuri colaterale ce prezintă propriile dinamici. Așadar, nimic nu le împiedică să fie la fel de puternice sau aproape la fel ca seismul principal.
Evenimentul principal nici nu trebuie să fie foarte puternic pentru a provoca un cutremur declanșat. Un seism mediu poate provoca un dublet. „Cel mai important este că falia secundară să fie într-un stadiu aproape de rupere", notează seismologul belgian Thomas Lecocq.
Zona în care au avut loc cutremurele a fost un bun candidat pentru acest tip de fenomen rar. Există, într-adevăr, „un mozaic de falii cunoscute ca fiind aproape de rupere”, adaugă seismologul
De asemenea, este necesar ca acest șoc colateral să nu fie prea departe de epicentru. „Nu există o regulă precisă, dar putem spune că la o distanţă mai mare de o sută de kilometri, nu am înregistrat încă un cutremur declanşat”, notează cercetătorul ENS Christophe Vigny.
Pe de altă parte, nimic nu indică faptul că un dublet va apărea rapid după primul șoc. Există două scenarii principale. „Dacă dubletul a fost cauzat de vibrațiile șocului, acesta va fi declanșat în urma primului cutremur”, subliniază Thomas Lecocq.
Dar pot exista și mecanisme mai complexe – în special circulația fluidelor în rocă – care pot duce la „cutremurele declanșate care au loc după luni sau chiar ani mai târziu”, subliniază Christophe Vigny.
Riscul unui efect domino?
Diferențele dintre cutremure declanșate și replici nu sunt doar de ordinul detaliilor geologice. Dubletele „au propriile lor secvențe, cu propriile lor replici”, subliniază Thomas Lecocq.
Pentru că a avut loc un cutremur puternic declanșat și nu doar replicile unui singur seism, pagubele au fost atât de mari la granița dintre Turcia și Siria.
Iar acest eveniment seismic ar mai putea avea și alte capitole. „Teoretic poate exista un efect de domino”, spune Christophe Vigny. Există și alte exemple de cutremure în cascadă, precum în Sumatra. A avut loc un cutremur istoric urmat de tsunami în Oceanul Indian în 2004, apoi alte seisme, în 2005 și în 2006 până în 2010, precizează seismologul de la ENS.
Problemă: nu există nicio modalitate de a ști dacă se va produce un scenariu similar. „Ştim să calculăm presiunea pusă de şocul principal pe faliile vecine. Dar nu există nicio certitudine că această presiune suplimentară va atrage alte seisme declanşate”, conchide Christophe Vigny.
În acest caz nu este posibil ca experții să prevadă unde ar putea apărea potențiale dublete. Epicentrul primului seism se găseşte la o curbură a faliei Anatoliei de Est şi ea continuă în două direcţii: de o parte spre Israel şi spre Cipru de cealaltă parte.
