AFP: Staţiunea termală fantomă Băile Herculane, devastată de corupţie, revine la viaţă în România
Staţiunea românească Băile Herculane, frecventată odinioară de împăraţi pentru apele sale sulfuroase, a suferit un lung declin pe fondul corupţiei, iar în prezent are faţade dărăpănate, este plină de graffiti şi moloz, relatează AFP.
Însă nişte arhitecţi tineri vor să o readucă la viaţă.
”Am fost uimită de frumuseţea locului şi în acelaşi timp şocată de starea în care se află”, declară Oana Chirila, în vârstă de 31 de ani, care a descoperit ”din întâmplare” oraşul în urmă cu opt ani şi conduce o echipă de cinci voluntari.
După decenii de neglijenţă, în România se multiplică acest tip de iniţiative cetăţeneşti care vizează să protejeze şi restaureze unele dintre cele 800 de monumente istorice care se află într-o stare de paragină avansată sau care sunt ameninţate cu dispariţia - o treime prezintă un pericol pentru trecători.
Această decrepitudine a accelerat odată cu haosul tranziţiei de la comunism către democraţie, o perioadă marcată de privatizări opace şi interminabile bătălii juridice, vizate uneori de anchete ale parchetului anticorupţie.
Epoca de aur
Se fac băi din antichitate în acest sipet înconjurat de munţi. Însă epoca de aur a Băilor Heculane a fost în secolul al XIX-lea.
Băile termale imperiale Neptun au fost construite în 1886, în timpul Imperuiului Austro-ungar, şi-l primeau atunci, adesea, pe Franz Iosif I al Austriei şi pe soţia sa, Sissi, sedui de spendoarea spa-ului.
Un secol mai târziu decădeau şi îşi pierdeau amatorii de cure termale.
În prezent, vizitatori se opresc pentru a imortaliza clădirea dărăpănată şi a arunca o privire înăuntru prin ferestrele sparte.
”Ne este frică că se surpă”, suspină Chirila, nevoită să se limiteze la lucrări de consolidare în aşteptarea rezolvării litigiilor între autorităţi şi proprietari privaţi.
Majoritatea bijuterilor arhitectonice din oraşul cu 3.800 de locuitori ”sunt într-o stare catastrofală, pentru că fac obiectul unei plasări sub sechestru” care împiedică orice folosire de fonduri publice sau europene în vederea restaurării, deplânge ea.
Însă, mulţumită reamenajării treptate a restului locului, băile au revenit în vogă.
Au fost construite cabine de schimbat, pavilioane de lemn şi o promenadă, iar bazinele au fost renovate.
Lecţii de urmat
Operaţiunea continuă în această vară cu ajutorul a 12 studenţi.
”Ar fi minunat ca acest complex să fie restaurat aşa cum era acum sute de ani, bineînţeles păstrând influenţele autro-ungare” şi să devină ”o perlă a Europei”, subliniază Aura Zidarita, un medic în vârstă de 50 de ani, venită să-şi ”reîncarce bateriile” în vaporii izvorului.
Doina Blaga, cucerită la rândul său, spune că savurează o experineţă ”incredibilă”. ”Ai acest spa natural şi poţi să alternezi cu băi în apa proaspătă a râului”.
Numărul turiştilor a crescut, de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024.
În altă părţi ale ţării, proiecte similare au apărut în ultimii ani, pentru a acoprti lipsa de investiţii din partea statului, relevă preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Stefan Balici, salutând ”lecţii de urmat în conservarea patrimoniului”.
Oana Chirila se teme că eforturile sale sunt doar un ”pasament slab” pe o rană căscată, însă vrea să rămână optimistă, încurajată de interesul altor iubitori ai oraşului.
"Herculane a căzut în decadenţă din cauza corupţiei, însă noi sperăm” că mulţumită acţiunii cetăţenilor motivaţi ”se va vindce”, declară ea.
Etichete: Baile Herculane,
.webp)
