Acțiunile Rusiei de la frontiera cu Ucraina îi îngrijorează pe liderii occidentali. „Sunt planuri ale unor acţiuni agresive”
Rusia a comasat peste 90.000 de soldaţi în apropierea frontierei cu Ucraina, pentru a doua oară anul acesta, situație care îi îngrijorează pe liderii statelor din Occident, scrie The Guardian.
Avertismentul dur al secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, conform căruia Rusia și-a făcut planuri pentru un atac „pe scară largă”, este susținut de analize open source și de evaluări ale serviciilor de informații.
”Suntem profund îngrijorați de probe care arată că Rusia şi-a făcut planuri ale unor acţiuni agresive semnificative împotriva Ucrainei, planuri care includ eforturi în vederea unei destabilizări a Ucrainei din interior, dar şi operaţiuni militare la scară mare”, acuză Blinken în finalul unei reuniuni NATO la Riga, potrivit News.ro.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
El acuză Moscova de faptul că comasează ”zeci de mii (de militari) în cadrul unor forţe de luptă suplimentare” în apropierea frontierei cu Ucraina.
”Noi nu ştim dacă preşedintele rus Putin a luat decizia cu privire la invazie. Ştim că el este pe cale să înfiinţeze capacitatea de face acest lucru rapid, dacă o decide”, acuză Blinken.
Președintele american Joe Biden este îngrijorat de câteva săptămâni de o posibilă escaladare a situației, dar eforturile de a rezolva tensiunile pe cale diplomatică – inclusiv summitul de joi dintre Blinken și ministrul de externe rus Serghei Lavrov – au eșuat, ceea ce sugerează că Rusia dorește ca această criză să continue, scrie The Guardian.
Ucrainenii şi occidentalii denunţă, de mai multe săptămâni, mişcări de trupe ruse ”neobişnuite” la frontiera ucraineano-rusă, pentru a doua oară anul acesta, şi au avertizat cu privire la ”consecinţe grave” pe care le-ar antrena o operaţiune militară rusă ostilă.
Experții spun că de data aceasta, comasarea de trupește „mult mai serioasă” decât cea din aprilie, deoarece există dovezi ale unor pregătiri de luptă semnificative.
Tancurile rusești au fost modificate - având acum un fel de cuști în partea superioară - ceea ce reflectă îngrijorările Kremlinului privind achizițiile de arme recente ale Ucrainei, în special rachetele antitanc americane Javelin și dronele turcești TB2 Bayraktar, care pot specula punctele slabe ale „armurii rusești”.
Putin a mers mai departe decât anterior, explicând ”liniile roşii” ale Rusiei referitoare la Ucraina, spunând că va trebui să răspundă dacă NATO va desfăşura sisteme avansate de rachete pe teritoriul vecinei sale.
"Dacă pe teritoriul Ucrainei apar sisteme de atac, timpul de zbor către Moscova va fi de 7-10 minute şi de cinci minute în cazul unei arme hipersonice care este desfăşurată. Imaginaţi-vă", a spus liderul de la Kremlin.
"Ce trebuie să facem într-un astfel de scenariu? Va trebui să creăm apoi ceva similar în raport cu cei care ne ameninţă în acest fel. Şi putem face asta acum", a spus el, arătând spre testarea recentă de către Rusia a unei arme hipersonice, despre care a spus că ar putea zbura cu de nouă ori viteza sunetului, potrvit News.ro.
UE şi alţi lideri occidentali sunt implicaţi într-un conflict geopolitic cu Rusia, pentru influenţa în Ucraina şi alte două foste republici sovietice, Moldova şi Georgia, prin acorduri comerciale, de cooperare şi de protecţie.
”Va fi un preţ mare de plătit pentru Rusia dacă va folosi din nou forţa împotriva naţiunii independente Ucraina”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg reporterilor.
Miniştrii de Externe ai NATO au avut săptămâna aceasta două zile de discuţii în capitala letonă, Riga, pentru a dezbate ceea ce spun ei că este ameninţarea în creştere a Rusiei, Blinken urmând să îi informeze pe cei 29 de omologi din cadrul alianţei despre evaluarea făcută de serviciile de informaţii de la Washington.
Premierul ucrainean Denis Shmigal a acuzat Rusia că încearcă să răstoarne guvernul ales de la Kiev, ceea ce Kremlinul neagă, după ce preşedintele Ucrainei a dezvăluit săptămâna trecută că ar fi pregătită o tentativă de lovitură de stat.
Shmigal a mai spus că Ucraina va dori mai multe arme de la Statele Unite - tocmai ceea ce a avertizat Putin.
Kremlinul a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 şi apoi i-a susţinut pe rebelii care luptau cu trupele guvernamentale în estul ţării. Conflictul a ucis 14.000 de oameni, potrivit Kievului, oar conflictul nu a fost oprit în totalitate. În luna mai, trupele ruseşti de la graniţele Ucrainei au ajuns la 100.000, fiind cele mai numeroase de la preluarea Crimeei, spun oficialii occidentali.
Ucraina spune că în prezent numărul forţelor ruseşti din apropierea graniţei este de peste 90.000.
Moscova a respins drept inflamatoare sugestiile ucrainene că se pregăteşte pentru un atac, a spus că nu ameninţă pe nimeni şi şi-a apărat dreptul de a desfăşura trupe pe propriul teritoriu aşa cum doreşte.
Marea Britanie şi Germania au făcut susţinut avertismentele NATO.
”Vom fi alături de colegii noştri democraţi împotriva activităţii maligne a Rusiei”, a declarat ministru britanic de Externe Liz Truss.
Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat: ”Sprijinul NATO pentru Ucraina este neîntrerupt... Rusia ar trebui să plătească un preţ mare pentru orice tip de agresiune”.
